Marele Licurici - farul călăuzitor al democraţiei româneşti

Schimbul de gardă de la Ambasada Americii a oferit un şir de evenimente festive prilejuite de plecarea fostului însărcinat cu afaceri, Douane Butcher, copleşit de medalii, brevete şi cuvântări omagiale şi noul reprezentant (de ambasador nici nu se mai pune problema - e prea costisitor şi nu poate să facă nici cât un însărcinat, fără gafe) Dean Thompson primit cu surle şi trâmbiţe, ba chiar şi cu o medalie acordată preventiv de Gabriel Oprea. Toate aceste evenimente s-au produs în zona instituţiilor „verticale” - Ministerul Justiţiei, CSM, Înalta Curte, DNA, Parchetul General, care par să constituie aria preferată de acţiune a americanilor.
De la Michael Guest încoace, prietenii noştri de peste ocean ne-au obişnuit cu intervenţii şi puneri la punct în toate problemele importante ale ţării, dar în special în cele care implică păstrarea bunei direcţii democratice, busola americană constituind principalul echipament de bord. Odată cu încheierea mandatului lui Gitenstein, diplomatul cu cel mai mare grad - însărcinatul cu afaceri - a preluat ferm controlul şi a validat sau a invalidat acţiunile guvernului şi ale celor mai importante instituţii. Tot acesta a devenit instanţa supremă pentru exprimarea nemulţumirilor opoziţiei sau ale unor lideri politici nealiniaţi, ambasada constituind un soi de cutie poştală pentru sesizări şi reclamaţii.
Ultimele evenimente au surprins efortul intensiv pe care-l face ambasada pentru a asigura buna funcţionare a statului român. O delegaţie (condusă chiar de către dl Thompson) a făcut o vizită la CSM (până acum CSM-ul mergea la ambasadă). S-au discutat pe larg o serie de probleme între care, bineînţeles, independenţa Justiţiei în contextul anului electoral, precum şi raporturile instituţiei cu celelalte instituţii ale statului şi mass-media. Domnii Bordea şi Muscalu şi-au notat conştiincios indicaţiile primite şi au dat asigurări că le vor respecta cu sfinţenie.
Odată cu Ordonanţa de Urgenţă a guvernului privind migraţia primarilor a ieşit, prompt şi un comunicat al ambasadei care atrăgea atenţia în mod serios că nu e momentul potrivit pentru o astfel de reglementare, apel generat de valul de reclamaţii venite de la ACL, formaţiune care se consideră principala păgubită a acţiunii (îl va pierde, sigur, pe Boc). Cu o nesimţire pe care nu ne-am fi putut-o imagina, Guvernul n-a ţinut cont de avertisment, ba chiar Dragnea şi-a permis să spună că se va ţine cont de observaţii, dar se va face cum s-a hotărât.
Cred că, în actualul context, succesul guvernoratului american depinde de câteva măsuri care pot fi lesne puse în practică după modelul unor precedente faimoase: însărcinatul cu Afaceri ar trebui să primească un portofoliu al Democraţiei, şi să participe cu drept de veto la guvernare; la fiecare minister s-ar putea crea un post de consilier pe probleme de democraţie, în care să fie repartizaţi membri ai ambasadei; preşedintele ar putea să primească un birou la Ambasada Statelor Unite unde să lucreze câteva ore pe zi în contact direct au ambasada; deasemenea, Senatul şi Camera Deputaţilor ar putea să înfiinţeze câte un post de chestor în care să fie instalat un american; iar CSM ar trebui să treacă direct sub controlul însărcinatului cu afaceri.
În felul acesta pot fi evitate erorile şi nesincronizările care ar putea să abată România de la drumul drept şi luminos al democraţiei americane.
Unii vor întreba, pe bună dreptate: dar cu cu UE ce facem? Deocamdată îi lăsăm în pace... Sunt prea ocupaţi cu democraţia ucrainiană...