Ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu din Făgăraş

Biserica „Sfântul Nicolae“, ctitorită de domnitorul martir Constantin Brâncoveanu, un sfânt al Bisericii Ortodoxe Române, este cel mai vechi lăcaş de cult din Făgăraş. Credincioşii ortodocşi din Făgăraş avuseseră o biserică veche, însă aceasta a ars. Timp de 40 de ani ei nu au avut un lăcaş de cult şi erau nevoiţi să meargă în satele învecinate la slujbe, pentru că stăpânirea austro-ungară nu le-a dat aprobare să zidească o biserică ortodoxă, după cum spune preotul paroh Marcel Dobrea. 

Aflaţi în această situaţie grea, s-au hotărât să apeleze şi la Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, cunoscut pentru dragostea sa faţă de Biserică. Acesta, sensibil la cererea românilor din Făgăraş, s-a hotărât să-i ajute şi să le construiască o biserică. Cererea lui Brâncoveanu, adresată principelui Mihai Apafi II, a fost luată în considerare, însă acesta a impus câteva condiţii. Principele a dorit ca „zidurile noii biserici să nu fie prea groase, nici prea înalte“, din respect faţă de Cetatea Făgăraşului, „ale cărei turnuri să domine în continuare toată împrejurimea”. Totodată o altă condiţie impusă a fost ca „ Biserica aceasta să nu jignească în drepturile sale jurisdicţia bisericii reformate din Făgăraş pe care au exercitat-o până acum superintendenţii calvini asupra tuturor preoţilor români din Ardeal. Voievodul însuşi să fie un bun prieten ocrotitor şi patron al bisericii calvine din Transilvania”.

 

Clădită în stilul renaşterii brâncoveneşti

Deasupra uşii de intrare în pronaos se află o pisanie, cu slove săpate în piatră şi cu stema Ţării Româneşti, care ne spune că cel care a ctitorit această biserică închinată Sfântului Nicolae este domnitorul Constantin Brâncoveanu, iar biserica a fost construită în 1698, al zecelea de domnie al voievodului. Arhitectul nu este cunoscut, însă este foarte probabil că a fost vorba de unul dintre artiştii formaţi a Şcolii de la Hurezi.

Biserica în ansamblul ei marchează prezenţa stilului renaşterii brâncoveneşti. Faţadele evidenţiază doua brâie caracteristice acestui stil, la fel şi cornişele de sub streaşină, realizate în cărămidă aparentă. Pridvorul deschis este înconjurat de zece coloane octogonale. Şi clopotniţa are formă octogonală şi se află deasupra naosului. Lăcaşul de închinăciune are trei cupole, din cărămidă şi construite în fomă semisferică. Caracteristice pentru stilul brâncovenesc sunt şi cele şapte ferestre cu ancadramente din piatră sculptată ca şi ancadramentul uşii, aceasta păstrată în forma sa originală.

 

Biserica a fost luată cu forţa în timpul uniaţiei

Făgărăşenii ortodocşi nu au apucat să se bucure de biserica ctitorită de Brâncoveanu decât 25 de ani. Despărţirea credincioşilor făgărăşeni de lăcaşul lor de cult nu s-a produs de această dată ca urmare a distrugerii bisericii, ci a faptului că aceasta a fost luată cu forţa în timpul uniaţiei. Anul 1723 a fost unul greu încercat pentru închinătorii bisericii brâncoveneşti, pentru că lăcaşul de cult a fost luat cu forţa şi dat în folosinţa credincioşilor greco-catolici. Astfel, această biserică, ctitorită de un domnitor care a preferat mai degrabă să moară decât să se lepede de credinţa ortodoxă, a rămas în folosinţa greco-catolicilor vreme de peste 200 de ani, iar credincioşii ortodocşi din Făgăraş au fost din nou nevoiţi să ia calea altor biserici.

Vreme de 14 ani biserica „Sfântul Nicolae” a fost folosită de doi episcopi greco-catolici, Ioan Pataki şi Inochentie Micu Klein, drept catedrală episcopală. Din 1737, când sediul episcopiei unite s-a mutat de la Făgăraş la Blaj, ea a devenit biserică de parohie până în 1948, când a revenit în posesia adevăraţilor destinatari ai ctitorului, credincioşii ortodocşi.

 

Biruitoare peste veacuri

Preotul paroh mai spune că în anul 1994 a început un proces dificil de restaurare a bisericii, pentru că aceasta este monument istoric şi orice lucrare are nevoie de aprobări speciale. Între anii 1994-1998 s-a realizat restaurarea şi recondiţionarea picturii bisericii, înnegrită de veacuri. 

„Iată cum, de mai bine de trei secole, putem spune că biserica «Brâncoveanu» s-a încăpăţânat să rămână neclintită sub zădărnicia vremurilor şi nevrednicia oamenilor. Ea este întruparea cea mai vie şi mai grăitoare a dreptei credinţe, lauda sfântului ierarh al cărui nume îl poartă, precum şi a sacrificiului de a cărui cunună s-a învrednicit domnescul ctitor şi alesul mucenic al lui Hristos, Constantin Brâncoveanu”, a spus preotul Marcel Dobrea.

 

Picturi şi sculpturi în stil bizantin

Iconostasul bisericii este cel original, sculptat cu deosebită măiestrie în lemn de stejar, în acelaşi stil brâncovenesc şi a fost poleit cu foiţă de aur. Pictura lui a fost realizată, aşa cum o dovedesc inscripţiile păstrate, de zugravul Preda din Câmpulung. Monumentalul iconostas este cea mai amplă dintre tâmplele epocii brâncoveneşti, fiind sensibil mai mare decât cel al bisericii de la Hurezu, ori al Mitropoliei din Târgovişte, comparaţie ce subliniază importanţa acordată de principe legăturilor sale cu românii transilvăneni

Decorul altarului şi al naosului a fost executat în tehnica frescei, urmând îndeaproape iconografia şi maniera stilistică bizantină. Pictura din pronaos s-a executat mai târziu şi este opera unui pictor necunoscut, de o valoare mult mai mică.

 

Biserica Sfântul Nicolae se află pe strada Tudor Vladimirescu la numărul 16 şi este păstorită de preotul Marcel Dobrea. Lăcaşul de închinăciune este deschis în fiecare zi de sărbătoare şi duminica, iar preotul paroh poate fi contactat la numărul de telefon 0723.173.398.