Episcopul Vasile Moga

Primul supliment pe anul 2017 al anuarului „Astra Sebesiensis” a apărut recent la Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului, în colaborare cu Editura „Argonaut” din Cluj-Napoca. Volumul este intitulat „Un episcop şi epoca sa. Vasile Moga (1774-1845)” şi conţine 11 studii ştiinţifice.
Lucrările academice publicate în volum au fost susţinute în cadrul unei conferinţe omagiale intitulate „240 de ani de la naşterea episcopului sebeşean Vasile Moga (1774-1845)”, organizate pe 5 decembrie 2014 de Despărţământul ASTRA „Vasile Moga” Sebeş, în parteneriat cu Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Asociaţia G.I.S.A.S. Sebeş şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş.
Manifestarea din 5 decembrie 2014 a fost mai apoi continuată în Colocviile „Vasile Moga” şi a ajuns la cea de-a patra ediţie. Pe lângă comunicările ştiinţifice prezentate la Conferinţa „240 de ani de la naşterea episcopului sebeşean Vasile Moga (1774-1845)”, volumul apărut la Editura „Andreiana” şi la Editura „Argonaut” cuprinde şi studii semnate de istorici şi cercetători din Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Sibiu, Sfântu Gheorghe, Reşiţa şi Sebeş.
Prin studiile publicate acum, volumul oferă cititorilor posibilitatea să afle mai multe despre viaţa Episcopului Vasile Moga, realizările acestuia pe plan bisericesc, politico-naţional şi cultural, precum şi modul în care acestea au fost reflectate în istoriografia românească.
„Cele 11 studii dovedesc faptul că episcopul Vasile Moga, mânat de deviza «Siliţi să nu rămânem ruşinaţi!», în condiţii neprielnice, şi-a împlinit menirea pe acest pământ, pregătind terenul pentru viitorul episcopat şagunian. Constrâns de cele 19 restricţii, impuse prin decretul imperial de numire (21 decembrie 1810), episcopul Vasile Moga, printr-o neobosită activitate, a fost cel care a reuşit sedentarizarea scaunului chiriarhal în interiorul oraşului Sibiu (după ce antecesorii săi de neam sârb au rezidat, vremelnic, la Sibiu şi Răşinari, dar cu chirie), a fost cel care a impus redresarea vieţii religios-morale a credincioşilor păstoriţi (afectaţi încă de mişcările confesionale din secolul al XVIII-lea, de numeroasele treceri la greco-catolicism, precum şi de ingerinţele Mitropoliei de la Karlowitz, sub jurisdicţia căreia se aflau), a fost cel care s-a implicat, alături de ierarhia greco-catolică în mişcarea naţională (înaintând curţii imperiale sau guverniului o serie de memorii), a fost cel care a extins reţeaua şcolilor confesionale ortodoxe în Transilvania (numărul acestora crescând de la 41 la 282), a fost cel care a pus bazele aşa-numitei «şcoli de preoţi» şi «şcoli de dascăli» (pe structura vechiului curs de pregătire pedagogică instituit de cărturarul Dimitrie Eustatievici în anul 1786), a fost cel care s-a îngrijit de trimiterea şi întreţinerea unor tineri «studioşi» la marile universităţi europene (din rândul acestora ridicându-se o seamă de personalităţi ale vieţii ecleziastice, politice şi culturale transilvănene), a fost cel care a iniţiat un amplu program editorial, ce viza tipărirea de manuale şcolare, cărţi bisericeşti şi de învăţătură, a fost cel care a întreţinut relaţii de prietenie cu o serie de cărturari ardeleni şi bănăţeni, sprijinindu-i financiar (atât prin achiziţionarea lucrărilor publicate de aceştia, cât şi prin subvenţionarea efectivă a demersurilor editoriale demarate de aceştia). Pentru comunitatea ortodoxă din oraşul Sebeş, episcopul Vasile Moga a fost cel care a sprijinit ridicarea unei noi biserici, astăzi Biserica «Învierea Domnului» (Biserica Mare sau Biserica Mogaiană), care a iniţiat procesul împotriva comunităţii germane pentru veniturile morilor şi cel care mereu a sărit în sprijinul acesteia”, spune drd. Mihai-Octavian Groza în editorialul volumului.
„Patronată de figura vrednicului ierarh, de pioasă amintire, «siliţi să nu rămânem ruşinaţi», asociaţia noastră publică acest supliment al anuarului «Astra Sabesiensis» întru cinstirea memoriei celui care a fost episcopul Vasile Moga. Considerăm că prin materialele redate, am reuşit să umplem un gol istoriografic, dar şi să dovedim, cu vârf şi îndesat, faptul că episcopul Vasile Moga nu a fost un simplu ierarh de la marginea imperiului, ci un adevărat „apostol” al românilor ortodocşi din Transilvania, preocupat, aşişderea succesorului său, de „ridicarea” neamului, un ierarh a cărui viaţă şi activitate se cereau redescoperite şi valorificate. Sperăm ca materialele publicate să trezească atenţia comunităţii academice şi să poată constitui, oricând, punctul de plecare şi baza documentară a unei viitoare monografii Vasile Moga, atât de necesară. Îndemnăm cititorii să parcurgă aceste pagini, să le analizeze cu multă atenţie, pentru că acestea dovedesc faptul că oamenii trec, faptele rămân…”, mai spune Mihai-Octavian Groza în editorial.
Volumul „Un episcop şi epoca sa. Vasile Moga (1774-1845)” a apărut cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Sebeş, judeţul Alba şi al Mitropoliei Ardealului.