Nevoia de sfinţenie

Educaţia începe înainte de a se naşte copilul şi se continuă prin antrenament, nu prin învăţătură, prin didacticism. Se continuă prin exemplu şi, atâta vreme cât copilul încă nu-şi dă seama, se învaţă practic: îl iei de mână, îl duci să aprindă lumânarea, vede că tata sărută icoana, sărută şi el. Tata face trei închinăciuni, copilul se uită la el şi face la fel. Aceasta este educaţia. Atunci când vine păcatul, copiii trebuie să aibă în minte trecutul unei familii în care s-a rugat, în care mama şi tata i-au învăţat practic cum se trăieşte viaţa în Dumnezeu.
Ei [tinerii] să fie nişte Apostoli, să fie exemple în primul rând cu familiile lor, cu copiii lor… Să nu facă avorturi, că asta mănâncă România. România face tot atâtea avorturi cât face toată America, or ei sunt 300 de milioane şi în România au rămas doar 16 milioane acum! E groaznic! Cum putem să spunem noi că suntem „poporul ales de Dumnezeu”, poporul român, să ne lăudăm cu Ortodoxia noastră, când ucidem atâţia copii? Dacă te duci la Washington, vei vedea că vin cel puţin o jumătate de milion de oameni la marşul acela Pro Life. America are o puternică mişcare pentru viaţă. Ţara aceasta e foarte conservatoare. Familia e sfântă pentru ei! Dacă te duci la cumpărături aici, vezi un copil în cărucior, unul pe gâtul tatălui călare, altul în braţe la mama.
Tinerii vor să vadă nişte modele: un model de familie cu mulţi copii, un model de tată, un model de mamă, un model de preot sincer şi devotat lui Dumnezeu, un duhovnic. Asta îi impresionează pe ei. Ne trebuie oameni sfinţi. Sfinţenia nu se transmite prin cuvinte, ci prin exemplu. Dacă noi ne rugăm, şi tinerii se vor schimba şi se vor ruga. Ei ştiu când cineva este un om de rugăciune. Nu pentru faptul că-şi petrece noaptea în rugăciune, ci să devină el însuşi o rugăciune. Pentru că, aşa cum spunea acel călugăr, „dacă te rogi numai când te rogi, nu te rogi niciodată”. Noi devenim o rugăciune, o rugăciune „ambulantă”, care nu întotdeauna se face prin cuvinte, ci prin faptul că trăieşti prezenţa lui Iisus Hristos, căci El este mereu cu noi.