Nu este chiar aşa de greu!

Aţi observat că este un trend (ca să ne încadrăm şi noi în „normalitatea” zilelor noastre), adică o tendinţă de a repune în valoare TRADIŢIA? Unii dintre cei care încearcă aceasta consideră că motivele tradiţionale trebuie încadrate în noile curente artistice, culturale, spirituale, că esenţele trebuie să îmbrace alte forme. Ca exemplu dau modelele de cusături de pe iile româneşti transpuse, de pe pânza ţesută în război, pe aşa numita pânză topită şi potrivite pentru a fi combinate în vestimentaţie cu elemente moderne cum ar fi o fustă de vară oarecare sau cu o pereche de pantaloni (cel mai adesea cu aşa numiţii „blugi”). Cei mai conservatori caută cu multă consecvenţă să salveze costumul popular autentic şi să îl repună în drepturile sale cel puţin la marile noastre sărbători creştine sau naţionale, ori atunci când pleacă peste hotare sau au întâlniri cu cei veniţi de peste hotare. Personal, cred că şi unii şi ceilalţi procedează îmbucurător, cu minima condiţie să nu strice autenticul pentru a crea ceva modern (cei dintâi) şi să nu denatureze autenticul combinând nepotrivit elemente de costum popular doar de dragul de a purta o astfel de îmbrăcăminte la un eveniment (cei din urmă)! Este frumos să arătăm lumii frumuseţea şi delicateţea sufletului românesc! Pentru aceasta, însă, trebuie ca întâi noi înşine să îl iubim, să îl cunoaştem şi să îl preţuim cu adevărat!