O nouă apariţie editorială

La Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a fost publicată recent lucrarea „Finanţare sau autofinanţare? Evaluări canonico-juridice şi economice privitoare la susţinerea financiară a unităţilor de cult religios” scrisă de pr. Mircea Cricovean.
Aşa cum sugerează şi titlul lucrării, cartea părintelui Mircea Cricovean abordează pe larg subiectul vechi şi intens mediatizat în ultimii ani al finanţării şi autofinanţării cultelor religioase religioase. Autorul îşi foloseşte pregătirea teologică, juridică şi economică (părintele Mircea Cricovean este doctor în Finanţe şi Teologie) pentru a prezenta detaliat particularităţile finanţării Bisericii Ortodoxe Române, atât în secolele trecute, cât şi în prezent. De altfel, subiectul nu este specific doar spaţiului românesc, majoritatea ţărilor europene cunoscând diferite forme de finanţare a cultelor religioase.
„Având în vedere evoluţia istorică a finanţării sau subvenţionării Bisericii de către stat, s-au format diverse modalităţi pentru realizarea acestui lucru, care diferă de la stat la stat. O primă formă ar fi finanţarea Bisericii prin intermediul direct al statului, cum este cazul în Belgia, Luxemburg sau Grecia. O a doua formă este finanţarea Bisericii direct de către credincioşi, care la rândul ei poate fi întâlnită sub diverse forme: prin donaţii sau colecte (Franţa, Portugalia, Marea Britanie, Irlanda, Olanda), prin taxa (cotizaţie) pentru Biserică (Kirchenbeitrag), cum este cazul în Austria, prin impozitul pentru Biserică (Kirchensteuer)- Elveţia, Germania sau Ţările Scandinave, prin alte modalităţi de impozitare, în Italia şi Spania. Aceste modalităţi de finanţare funcţionează însă numai într-o formă combinată, nu în forma pură în care au fost prezentate mai sus. Spre exemplu, în Austria marea parte a finanţării vine din aşa numita taxă bisericească (un fel de taxă sidoxială din România), în Germania din impozit, dar în ambele ţări fondurile se strâng şi din donaţiile credincioşilor şi din colecte ocazionale. Subvenţiile din partea statului sunt direcţionate în majoritatea ţărilor UE spre activitatea social-caritativă a Bisericii (azile de bătrâni, spitale, case de copii etc.)spre şcolile private bisericeşti (în special spre cele pentru pregătirea personalului clerical), spre asistenţa religioasă din închisori sau unităţile militare sau pentru întreţinerea bisericilor monumente istorice. Trebuie amintit aici şi faptul că unităţile ecleziale sunt scutite de la plata impozitelor către stat”, spune pr. lect. univ. dr. Emanuel Tăvală într-un cuvânt introductiv la lucrarea părintelui Cricovean, intitulat „Finanţarea organizaţiilor religioase şi himera neutralităţii”.
Aşa cum subliniază prof. univ. dr. Ioan Talpoş de la Universitatea de Vest din Timişoara în „Cuvânt înainte”, lucrarea părintelui Mircea Cricovean subliniază nevoia ca statul să sprijine financiar cultele religioase din ţara noastră. „Laitmotivul acestor articole ştiinţifice-care dau conţinut cărţii de faţă-este acela că, după secularizarea averilor mănăstireşti realizată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, finanţarea de către stat a cultelor religioase a devenit o necesitate. Iar în acest sens, autorul are în vedere faptul că, după secularizarea averilor, Biserica a trebuit să înfrunte amestecul statului în viaţa sa, întrucât, aşa cum a scris Nicolae Iorga în „Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a românilor”, «Statul a luat-o în stăpânire, uneori încetul cu încetul, alteori prin lovituri mari, neaşteptate, smulgându-i pe rând moşiile, averea cealaltă, drepturile, autonomia sprijinită pe canoane, cultură proprie, şcolile speciale, autoritatea şi prestigiul, urmând întru aceasta, când exemplul Rusiei cu Biserica robită, când al Apusului, cu Biserica pe alocuri cu totul izgonită din viaţa oficială, după ce însă i s-au luat toate mijloacele care-i pot îngădui să se ţie pe sine»”, spune profesorul Ioan Talpoş.
Lucrarea conţine 11 articole ştiinţifice pe care autorul le-a elaborat în timpul studiilor doctorale. Fiecare articol este motivat şi argumentat nu doar din punct de vedere economic, ci şi canonico-juridic. Şase dintre cele 11 articole sunt traduse şi în limba engleză, ceea ce face ca lucrarea să fie accesibilă şi în străinătate pentru cei interesaţi de subiectul finanţării unităţilor de cult din România.
Lucrarea apărută la Sibiu are binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.