Sinoadelor Episcopilor, Consiliilor Ierarhilor Bisericilor Catolice Răsăritene

Documentul pregătitor al Sinodului Episcopilor din 2018, dedicat tinerilor coboară în concreteţea vieţii cotidiene a tinerilor din întreaga lume. El constituie aşadar o hartă pentru a favoriza o cercetare cu privire la vocaţia tinerilor – priviţi în intervalul de vârstă 16-29 de ani – în sensul ei amplu, adică al tuturor alegerilor care privesc starea de viaţă, profesia, implicarea socială şi politică, stilul de viaţă, gestionarea timpului şi a banilor. „Luate personal sau impuse, conştiente sau inconştiente, este vorba de alegeri de la care nimeni nu se poate eschiva”, se arată în textul documentului. „Scopul discernământului vocaţional este acela de a descoperi cum să le transforme, în lumina credinţei, în paşi spre plinătatea bucuriei la care toţi suntem chemaţi”.
Noutatea legată de Sinodul din 2018 este o a doua consultare, a tuturor tinerilor, care se va face prin intermediul unui sit web, cu un chestionar despre aşteptările şi viaţa lor. Răspunsurile la cele două chestionare, care ar trebui să fie adunate până în prima săptămână a lunii mai, vor constitui fundamentul pentru redactarea documentului de lucru pentru discuţiile Părinţilor sinodali. Obiectivul principal este acela de „a nu exclude pe nimeni” de-a lungul acestui drum. Privirea se îndreaptă de fapt în principal asupra „periferiilor existenţiale”, cum le defineşte Papa, în care trăiesc tinerii, copiii, adolescenţii „care trec de la copilărie la vârsta adultă şi la o încărcătură de responsabilitate pe care nu au putut-o alege”: tineri în situaţii de sărăcie şi excludere; cei care cresc fără părinţi sau familie sau care nu au posibilitatea de a merge la şcoală; copii şi tineri ai străzii, şomeri, migranţi; victime ale exploatării, traficului şi sclaviei, copii soldaţi, fete-soţii.
Sunt schiţate apoi dinamicile sociale şi culturale ale lumii în care tinerii cresc şi iau deciziile lor, ţinând cont de diferenţele relevante dintre diferitele zone ale planetei, privind demografia, istoria, tradiţiile religioase şi viziunea despre bărbat şi femeie. În cele 69 de pagini sunt tratate şi teme precum flexibilitatea mai mare a muncii, fiii cuplurilor mixte, lumea „hiperconectată” a internetului şi a reţelelor sociale şi cea „puţin conectată” a înţelegerii între copii şi părinţi; de aici sentimentele de „neîncredere, indiferenţă sau indignare” ale tinerilor faţă de instituţii, începând de la „Biserică în aspectul ei instituţional”.
Sunt menţionate şi multiculturalismul şi multireligiozitatea care caracterizează societăţile de astăzi, în faţa cărora „poate creşte dezorientarea şi ispita relativismului”, dar cresc şi „posibilităţile de confruntare rodnică şi îmbogăţire reciprocă”. O atenţie particulară este acordată „tinerilor care nu sunt implicaţi în studiu nici în muncă nici în formarea profesională”.  „Tinerii nu se percep pe ei înşişi ca o categorie dezavantajată sau un grup social de protejat, şi, ca atare, ca destinatari pasivi ai programelor pastorale sau ai alegerilor politice. Nu puţini dintre ei doresc să facă activ parte din procesele de schimbare din prezent”. De aceea sunt prezentate în următoarele două părţi linii de acţiune pastorală orientate după câteva cuvinte-cheie: „a discerne”, în sensul la „a lua decizii şi a-şi orienta acţiunile în situaţii de nesiguranţă şi în faţa la impulsuri interioare contrastante”; „a recunoaşte” efectele „pe care evenimentele vieţii mele, persoanele pe care le întâlnesc, cuvintele pe care le ascult sau citesc le produc asupra mea”; „a interpreta” propriile experienţe şi dorinţe. Vin apoi „a alege”, ca „exerciţiu de libertate umană autentică şi de responsabilitate personală”; „a ieşi”, mai ales „din acele rigidităţi care fac mai puţin credibilă vestirea bucuriei Evangheliei, din schemele în care persoanele se simt prinse şi dintr-un mod de a fi Biserică uneori anacronic”; „a vedea”, deoarece „a ieşi spre lumea tinerilor cere disponibilitatea de a petrece timpul cu ei, a asculta istoriile lor, bucuriile şi speranţele lor, tristeţile şi neliniştile lor, pentru a le împărtăşi”.
Obiectivul este „o Biserică ce ştie să lase spaţiu lumii tinerilor, apreciindu-le şi valorizându-le creativitatea şi talentele”. În acest proces trebuie să fie implicaţi adulţii, „puncte de referinţă” de care tinerii de astăzi au puternic nevoie; ei trebuie să se dovedească „maturi” şi să evite orice formă de abuz. Sunt importante şi locurile în care pot fi întâlniţi tinerii, în primul rând parohiile şi mişcările catolice, dar şi voluntariatul social şi lumea digitală. Tocmai de aceea la 1 martie va fi lansat situl sinodogiovani2018.va.