Unitate de credinţă şi unitate de neam

Cu prilejul Duminicii migranţilor români, 19 august 2018, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat un mesaj tuturor românilor aflaţi în diaspora.
„Prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost dedicată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 25-26 februarie 2009, tuturor românilor migranţi. Această duminică reprezintă un bun prilej de a adresa cuvânt de binecuvântare şi de întărire duhovnicească credincioşilor ortodocşi români care s-au stabilit sau lucrează temporar în străinătate.
Prin cultivarea conştiinţei unităţii de credinţă şi neam, Biserica Ortodoxă Română a contribuit la pregătirea marilor evenimente istorice, având ca scop unitatea naţională a românilor, şi anume: Unirea Principatelor (1859), Independenţa de stat a României (1877-1878) şi Marea Unire (1918), decisivă pentru constituirea statului naţional unitar România.
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut urmări pozitive pentru noul stat român întregit şi pentru Biserica Ortodoxă Română. La 18/31 decembrie 1919, în scaunul vacant de mitropolit primat al României a fost ales episcopul Caransebeşului, Miron Cristea, care, în anul 1925, a devenit primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, urmând apoi desfăşurarea procesului de organizare unitară a Bisericii din întreaga Românie.
La 15 octombrie 1922, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, regele Ferdinand I şi regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari, act ce simboliza unirea tuturor românilor „de la Nistru până la Tisa” sub acelaşi sceptru.
În ultimul deceniu, nevoile spirituale ale românilor aflaţi departe de Ţară au determinat Biserica Ortodoxă Română să aibă ca prioritate pastorală întărirea comunităţilor româneşti din jurul graniţelor ţării şi din diaspora română, o realitate nouă care a căpătat o amploare nemaiîntâlnită în istoria poporului român. În acest sens, Patriarhia Română a cultivat unitatea şi identitatea românilor prin înfiinţarea de eparhii, protopopiate şi parohii, precum şi prin programe sociale, educaţionale şi culturale menite să răspundă concret solicitărilor venite din partea credincioşilor.
Totodată, prin activitatea liturgică şi pastoral-socială a ierarhilor şi clericilor ortodocşi români din străinătate, Biserica Ortodoxă Română se străduieşte să edifice, deodată cu biserica din suflet, şi lăcaşuri de cult acolo unde există comunităţi româneşti, oferind astfel posibilitatea fiecărui român creştin ortodox aflat în străinătate să poată asculta sfintele
slujbe în limba maternă, să se poată spovedi şi împărtăşi într-o biserică românească, păstrând astfel legătura cu Biserica Mamă din Ţară.
De asemenea, Patriarhia Română ajută financiar, după posibilităţi, aceste comunităţi româneşti, fie direct, fie prin demersurile şi recomandările necesare pe lângă Secretariatul de Stat pentru Culte şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. În acest context, în data de 17 iulie 2018, la Palatul Patriarhiei a fost semnat Protocolul de colaborare între Patriarhia Română şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Acest protocol prevede o serie de proiecte, programe şi acţiuni care urmăresc sprijinirea comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării pentru păstrarea identităţii etnice, culturale şi religioase.
Eforturile comune în beneficiul comunităţilor românilor de pretutindeni privesc construcţia, reparaţia, conservarea şi dotarea bisericilor, bibliotecilor şi muzeelor, prin renovarea şi întreţinerea caselor memoriale, a monumentelor istorice şi a cimitirelor. Pe lângă acestea se doreşte organizarea de evenimente tradiţionale cu ocazia marilor sărbători, diverse manifestări culturale, tabere pentru copiii şi tinerii din afara graniţelor ţării, concursuri de limba română, derulate în cadrul proiectului Şcoala de Duminică, ore de religie având drept scop familiarizarea copiilor cu credinţa ortodoxă, cu legătura dintre credinţa creştină şi cultura română, dar şi cu respectarea libertăţii religioase.
În mod deosebit, slujbele liturgice transmise zilnic de Radio TRINITAS şi Televiziunea TRINITAS ale Patriarhiei Române sunt de un real folos duhovnicesc pentru românii ortodocşi aflaţi vremelnic sau stabiliţi departe de Ţară.
Anul 2018, an Centenar dedicat Făuritorilor Marii uniri de la 1918  este, în mod deosebit, un an al recunoştinţei şi al comuniunii româneşti, şi, deopotrivă, un prilej binecuvântat de a lucra mai intens pentru cultivarea unităţii de credinţă apostolică, primită de la Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, care este şi ocrotitorul noii Catedrale Naţionale.
Prin milostivirea lui Dumnezeu, cu rugăciunile Maicii Domnului, ale Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, şi ale tuturor sfinţilor, prin dărnicia clerului şi credincioşilor Patriarhiei Române din ?ară şi străinătate, precum şi a Guvernului României, a Primăriei Municipiului Bucureşti, a altor primării şi a unor consilii judeţene din România, în ziua de 25 noiembrie 2018, va fi sfinţită Catedrala Naţională, acest edificiu nou fiind o necesitate liturgică practică, dar şi un simbol al spiritualităţii româneşti. Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Naţională, cu hramul principal Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, uneşte simbolic iubirea faţă de Dumnezeu a unui popor creştin, jertfelnic şi darnic, cu recunoştinţa pe care o datorăm permanent Eroilor Neamului.
Mulţumim şi pe această cale ierarhilor, clericilor şi credincioşilor din diaspora română care, asemenea multor ctitori de biserici şi mănăstiri, au susţinut împreună cu românii ortodocşi din Ţară, continuarea şi finalizarea tuturor lucrărilor la Catedrala Naţională, trăind astfel bucuria că sunt şi ei „neam de voievozi”, români iubitori de Hristos, ctitori de Biserică şi de Neam.
Ne rugăm Milostivului Dumnezeu să dăruiască tuturor românilor aflaţi printre străini sănătate şi mântuire, pace şi fericire, dimpreună cu bucuria de a-şi păstra totdeauna credinţa ortodoxă, unitatea de neam şi spiritualitatea românească!

Cu preţuire şi părintească binecuvântare,

† DANIEL