100 de copii pe 1,25 de hectare

Chiar dacă numărul de cereri pentru locuri în creşe creşte de la an la an, autorităţile locale nu pot ţine pasul cu această tendinţă, chiar şi atunci când îşi doresc acest lucru şi au posibilitatea financiară de a construi astfel de unităţi. Asta pentru că reglementările legale sunt extrem de stricte, iar primăriile nu găsesc terenurile pe care să le construiască.
Mai exact, viceprimarul Braşovului, Costel Mihai, a explicat miercuri, într-o conferinţă de presă, că în ultimii ani a făcut demersuri pentru a construi noi creşe, iar anul trecut au început lucrările la cea din cartierul Astra, de pe strada Apollo (foto), cu o capacitate de 80 de locuri. „Termenul de finalizare pentru această creşă este luna februarie 2021, însă constructorul ne-a comunicat faptul că lucrările ar putea fi gata cu două luni mai devreme”, a anunţat viceprimarul. De asemenea, unul dintre dezvoltatorii imobiliari a donat un teren în cartierul Coresi Tractorul, iar pentru acest proiect a fost realizat studiu de fezabilitate, iar anul acesta va fi lansată licitaţia de lucrări. Această creşă va avea o capacitate de 64 de locuri. O altă creşă, cu o capacitate estimată la 60 – 70 de locuri se va construi în cartierul Avantgarden din Bartolomeu, tot pe un teren donat de dezvoltatorii imobiliari.

De ce nu se pot face creşe mai multe şi mai mari?
Reprezentantul Primăriei Braşov a menţionat că în cazul noilor creşe, destinate copiilor cu vârste cuprinse între trei luni şi trei ani, trebuie respectate o serie de reglementări urbanistice care limitează numărul de locuri. Mai exact, în acest moment, este obligatoriu ca spaţiile în care să funcţioneze o creşă să fie la parte, aşa cum prevăd normele ISU. „Practic, nu se poate construi o creşă «pe verticală», ci doar pe orizontală. Acesta este unul dintre motivele pentru care rezultă atât de puţine locuri într-o creşă. Un alt motiv este rezultat din prevederile Regulamentului general de urbanism, care, în acest moment, prevede că pentru un loc este nevoie de minim 25 de metri pătraţi construiţi per copil. În aceste condiţii, pentru o creşă cu o capacitate de 100 de locuri, amprenta la sol a clădirii este de 2.500 de metri pătraţi. Apoi, dacă mă raportez la procentul maxim de ocupare a terenului - POT-  acesta este de 20%. Clar, cei 2.500 de metri pătraţi trebuie construiţi pe un teren cu o suprafaţă de 12.500 de metri pătraţi”, a explicat Costel Mihai. Situaţia devine mult mai complicată în momentul în care se pune problema spaţiului de joacă în aer liber, stabilit printr-o altă reglementare.
„Printr-un ordin al ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului, la momentul acesta Ministerul Dezvoltării Regionale, a fost stabilit: «Limita pentru spaţiul de joacă în aer liber este de minim 100 de metri pătraţi pentru un copil». Deci, dacă punem această suprafaţă şi dacă ne raportăm şi la procentul de ocupare şi respectăm şi suprafaţa construită, avem nevoie de 125 de metri pătraţi de teren pentru fiecare copil. Aşa că, dacă vreau să construiesc o creşă de 100 de locuri, care este una normală, înseamnă că ai nevoie de 12.500 de metri pătraţi. Problema nu este atât de mare în ceea ce priveşte cei 25 de metri pătraţi construiţi, ci în cazul celor 100 de metri pătraţi de curte pentru un copil. Vorbim de copii de creşă, cu vârste cuprinse între trei luni şi 3 ani. Nu facem sport de masă, nu facem meciuri de fotbal, nu facem un stadion”, a continuat edilul.
Totodată, tot conform legislaţiei în vigoare, o primărie trebuie să fie extrem de atentă şi când caută un amplasament, pentru că o creşă trebuie construită în zone liniştite din interiorul cartierelor, dar problema este că în interiorul cartierelor sunt greu de găsi terenuri suficient de mari.

Apel către Ministerul Dezvoltării Regionale
Viceprimarul a precizat că a discutat aceste probleme cu reprezentaţii Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, mai exact cu doi secretari de stat, respectiv Mihail Veştea şi Florin Creţ. În urma acestui discuţii, Mihai Costel a anunţat că va transmite o adresă la minister prin care va solicita amendarea legislaţiei. „Cred că Regulamentul general de urbanism poate fi amendat. De aceste amendamente vor putea beneficia toate primăriile, pentru că nici una dintre ele nu deţine aceste suprafeţe mari de teren în interiorul cartierelor, poate dacă este vorba de parcuri mari, dar, de regulă, nici acestea nu există. În cazul celor 100 de metri pătraţi cred că trebuie lucrat. Cred că este nevoie de reglementări urbanistice mai permisive, astfel încât să putem rezolva această problemă”, a precizat viceprimarul.
  
De la 1.200 de cereri, la 1.600 de cereri în patru ani
În anul 2016, pentru cele 805 locuri din cele opt creşe din Braşov au fost înregistrate 1.200 de cereri. În şcolar 2018 – 2019, au fost depuse 1334 de cereri, iar un an mai târziu, numărul acestora ajuns la 1.654, în condiţiile în care numărul de locuri din creşe a rămas acelaşi: 805.
Potrivit viceprimarului municipiului Braşov, creşterea numărului de solicitări a apărut ca urmare a faptului că populaţia a crescut, atât în urma relocării unui număr mare de persoane în Braşov, cât şi a ratei nataliţăii, care este pe un trend ascendent. De asemenea, „presiunea” pe creşele braşovene este pusă şi de faptul că în localităţile din jurul municipiului reşedinţă de judeţ nu există creşe. „În această situaţie este inclusiv municipiul Săcele, care este, practic, lipit de Braşov. Dar, cum părinţii de acolo nu au o creşă, vin la Braşov”, a mai spus reprezentantul municipalităţii braşovene.