151 de milioane de lei pentru a şterge urmele Rulmentul

Firma de consultanţă angajată de Banca Mondială în contractul de asistenţă tehnică pentru dezvoltare urbană încheiat cu Primăria Braşov a prezentat miercuri trei scenarii aplicabile pentru regenerarea urbană a zonei fostei uzine Rulmentul. Terenul luat în calcul are o suprafaţă de 31,3 hectare, o parte fiind proprietatea municipiului Braşov, o parte proprietatea statului, dar în administrarea municipiului. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Braşov, scenariile se bazează pe nevoile actuale şi viitoare de dezvoltare a zonei, corelate cu o analiză a pieţei imobiliare şi de afaceri din zonă, dar şi cu 14 studii de caz ale unor modele de succes de regenerare urbană din lume.
Cele trei scenarii sunt diferenţiate în principal de raportul dintre clădirile existente şi cele nou-construite şi de spaţiul verde creat, însă toate au în vedere funcţiuni de tip rezidenţial, birouri (inclusiv un sediu de servicii publice, care poate găzdui, de exemplu, birouri ale primăriei), un centru comercial de dimensiuni mai mici decât un hypermarket sau un mall, un centru sportiv, magazine mici la parterul blocurilor (şi spaţii comerciale care să favorizeze micii întreprinzători în domeniul serviciilor sau micile ateliere), un hotel, un centru medical, o clădire cu utilizare multifuncţională, un parc de distracţii sau tematic, un muzeu tehnic şi un motodrom/teren de sport/zonă în aer liber pentru festivaluri.

Ce variante a propus consultantul
În scenariul 1, 61% clădirile existente sunt menţinute şi sunt create 13,3 ha de parcuri şi spaţii verzi.
Scenariul al doilea propune menţinerea a 36% dintre clădiri şi o suprafaţă de 14,2ha de parcuri şi spaţii verzi. Acesta este şi scenariul cel mai scump – 151 de milioane de euro la finalizare, ca valoare de piaţă, fiind recomandat de specialiştii Băncii Mondiale. Acest scenariu cuprinde şi o zonă rezidenţială şi este cel mai complet din punct de vedere al funcţionalităţilor.
Cel de-al treilea scenariu prevede păstrarea doar a 8% dintre clădiri, cele care contribuie cel mai mult la identitatea locului, însă spaţiul verde creşte la 17,5 ha de parcuri, iar abordarea este uşor diferită faţă de celelalte două scenarii, zona fiind mai mult un centrul de agrement, cu terenuri de sport, parc de distracţii, un studio de film şi centru expoziţional. Cel de-al treilea scenariu prevede o şcoală sau grădiniţă şi un muzeu, însă nu cuprinde zone rezidenţiale sau clădiri de birouri (cu excepţia celor necesare administrării zonei).
„Cele trei scenarii pe care le-am propus sunt susţinute de date de cercetare, au baze în dezvoltarea urbană din punct de vedere cultural, social şi comercial a Braşovului, astfel încât zona, care acum nu foloseşte nimănui, să devină o destinaţie pentru locuitori, să devină un nou pol de interes. Funcţiunile pe care le-am gândit în cele trei scenarii ţin cont şi de moştenirea industrială a locului, prin păstrarea unor clădiri care au dat identitate acestui zonei – dacă ele se vor putea păstra – şi de nevoile comunităţii din zonă. Noi am analizat regenerări urbane în toată lumea pentru a propune Primăriei Braşov, împreună cu Banca Mondială, o soluţie. Regenerările urbane de succes, mai ales cele care nu sunt foarte centrale, sunt cele care au o componentă mare de spaţiu verde, şi care creează comunităţi, prin piaţete, zone pietonale. Noi avem aici o zonă industrială veche şi nefolosită, pe care dorim să o reconvertim, să îi păstrăm sufletul, şi s-o transformăm în ceva ce răspunde nevoilor generaţiilor noi” – Silviana Petre, managing director al JLL România, firma care a realizat cele trei scenarii.

De ce nu se dezvoltă accelerat Braşovul
Reprezentantul consultantului a precizat şi că situaţia analizată este cea actuală, inclusiv estimarea valorii imobiliare a zonei dezvoltate, şi că principalul lucru care reţine Braşovul de la o dezvoltare la fel de accelerată precum Bucureşti, Cluj sau Iaşi, de exemplu, este lipsa unui aeroport. „Datele s-ar putea schimba radical dacă Braşovul ar avea un aeroport“, a precizat Silviana Petre, referindu-se în principal la valoarea de piaţă a zonei regenerate.

Scenariile vor fi supuse dezbaterii publice
Pe de altă parte, primarul George Scripcaru a anunţat că în perioada imediat următoare se va face o prezentare a acestor scenarii în plenul Consiliului Local, după care va supune dezbaterii publice conceptul prezentat, urmând ca ideile cele mai valoroase venite din spaţiul public să fie analizate şi, eventual, introduse în proiectul final.
„În cadrul contractului de asistenţă tehnică pe care îl avem cu Banca Mondială pentru dezvoltarea Braşovului, consultanţii au avut misiunea de a identifica scenarii care pot fi puse în aplicare pentru refuncţionalizarea zonei fostei platforme Rulmentul. Ne-au prezentat trei scenarii, avem în momentul de faţă un concept de regenerare a acestei zone foste industriale. Scenariile sunt interesante, cred că sunt foarte posibile şi răspund unor necesităţi de perspectivă a Braşovului, consultanţii au o experienţă vastă în toate ţările în care activează, au integrat toate datele rezultate din analiza situaţiei actuale a municipiului Braşov şi au gândit o perspectivă a regenerării urbane şi a dezvoltării viitoare a zonei. Urmează să derulăm o serie de proceduri urbanistice şi cadastrale, să căutăm surse de finanţarea nerambursabilă pentru o serie de funcţiuni de utilitate publică. Pentru zonele care vizează activităţi comerciale avem în vedere încheierea unor contracte de concesiune sau de închiriere cu operatori economici interesaţi de aspectul comercial, rezidenţial sau a altor funcţiuni prevăzute în aceste scenarii. Ca etapă imediată vom prezenta aceste trei scenarii şi Consiliului Local. Va fi nevoie de cât mai multe comunicări publice prin care să oferim acces şi cetăţenilor la aceste detalii, pentru că pot veni propuneri care să completeze aceste idei ce ne-au fost prezentate de consultant, iar în paralel, va trebui să derulăm o etapă având ca scop clarificări de natură cadastrală şi o serie de studii de mediu şi asupra rezistenţei clădirilor, care să ne lămurească dacă terenul este sau nu contaminat sau dacă aceste clădiri pot fi salvate sau nu”, a explicat primarul George Scripcaru.
JLL (NYSE: JLL) este o firmă specializată în servicii profesionale şi de management al investiţiilor, dedicate domeniului imobiliar, servicii oferite clienţilor care doresc să obţină valoare adăugată prin deţinerea, închirierea sau investiţiile în proprietăţi imobiliare. Înregistrând venituri anuale globale de 16,3 miliarde dolari SUA, JLL activează în 300 de sucursale în 80 de ţări şi înglobează aproximativ 90.000 de angajaţi în întreaga lume.