31,9% dintre locuitorii judeţului Braşov au un loc de muncă

Braşovul se află pe locul cinci în ceea ce priveşte rata de angajare, 31,9% dintre locuitori (175.583 de persoane) având un loc de muncă. Clasamentul este condus de Bucureşti, care are o rată de angajare de peste 50% (937.000 de persoane), arată datele centralizate pe Institutului Naţional de Statistică.
Pe locul 2 în clasamentul zonelor cu cea mai mare rată de angajare, după Bucureşti, se află judeţul Timiş, unde mai mult de o treime (34%) dintre locuitori sunt angajaţi. De asemenea, pon-de-rea salariaţilor în totalul locuitorilor mai depăşeşte 30% în judeţele Cluj (unde 32,8% dintre locuitori lucrează), Sibiu (32,2%), Braşov (31,9%) şi Arad (31,3%).
La polul opus este situaţia din Giurgiu, unde numai 12,5% din populaţia stabilă – adică unu din opt locuitori – are un loc de muncă, mai arată datele Statisticii aferente anului 2016.
„Statisticile relevă situaţia de pe piaţa muncii şi zonele în care s-au făcut investiţii în ultimii ani. Pe lângă Bucureşti, în Timiş, Cluj sau Sibiu au fost multe investiţii noi în industrie şi în centre de servicii, iar numărul de angajaţi a crescut. În schimb, în judeţele mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, cum sunt cele din Moldova, nu s-au făcut investiţii semnificative şi nici nu am auzit de vreo companie care intenţionează să facă angajări masive la Vaslui, de exemplu“, a explicat Felix Toma, di-rectorul general al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group, un business de circa 125 de milioane de lei anul trecut.
Pe de altă parte, dacă în Giurgiu rata de anga-jare a populaţiei este la jumătate faţă de media na-ţională şi de patru ori mai mică decât în muni-ci-piul Bucureşti, în si-tuaţii aproape si-milare este şi pia-ţa muncii din judeţe pre-cum Bo-to--şani (cu o rată de angajare de nu-mai 13,8%), Vaslui (14,1%), Că-lăraşi (15,3%), Dâmboviţa (15,4%), Teleorman (15,4%), Suceava (16,4%) sau Olt (16,4%). „Şi anul acesta se vor face noi angajări în judeţele cu industrie puternică şi cu infrastructură care să permită dezvoltarea centrelor de servicii, deşi la finalul anului trecut nu eram foarte optimişti. Cu toate acestea, din luna februarie piaţa şi-a mai revenit şi companiile au reluat an-gajările. Pe de altă parte, sunt unele oraşe mai puţin dez-voltate din punct de vedere econo-mic unde investitorii s-ar duce să des--chidă centre de servicii, dar nu există spaţii de birouri ame-najate“, a mai spus Felix Toma.
Un alt factor luat în calcul de in-vestitorii care decid să des-chidă un centru de servicii într-un oraş din România este infra-structura, pentru că unii clienţi care vin din alte ţări să vadă birourile locale nu au foarte mult timp la dis-poziţie de regulă şi ar pierde foarte mult timp pe drum, în lipsa unor reţele de auostrăzi.
Anul trecut, numărul de angajaţi din România (din companiile şi instituţiile cu mai mult de 4 salariaţi) a ajuns la 4,73 milioane de persoane, în creştere cu 3,5% (adică cu 160.000 de angajaţi) faţă de anul anterior, potrivit datelor de la INS.