662 de lei pe mâncare, doar opt lei pe educaţie

Mai bine de 70% din cheltuielile lunare de consum ale unei gospodării din România merg către alimente, utilităţi şi carburanţi. La polul opus, cei mai puţini bani rămân pentru educaţie, 0,5%. Astfel, cheltuielile totale medii de consum per gospodărie în România sunt de 1.603 lei, din care 662 de lei sunt folosiţi pentru achiziţiile de mâncare, 120 de lei pentru combustibil, în timp ce pentru sănătate rămân doar 75 de lei, iar pentru educaţie 8 lei, potrivit calculelor realizate pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) aferente trimestrului al doilea din 2014. Cheltuielile totale de consum reprezintă cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor, urmate de taxe, impozite, investiţii şi altele.
O gospodărie din România are venituri lunare medii de 2.452 de lei, iar din total 1.603 lei, respectiv 65%, merg pe consumul curent. Doar pe alimente şi băuturi non-alcoolice un român cheltuieşte aproape jumătate din venitul său lunar, în timp ce media la nivelul UE este de sub 15%, ponderea scăzând chiar sub acest prag pentru statele dezvoltate din vest precum Germania, Suedia sau Luxemburg, potrivit unui raport al companiei de cercetare de piaţă Food Drink Europe.
Dacă preţurile sunt de multe ori aliniate celor din alte state europene, salariile sunt cele care au rămas în urmă, la 25% din media UE. În acest context, românii trebuie să cheltuie cea mai mare parte a veniturilor lunare pe consumul curent, banii rămaşi pentru investiţii sau pentru economii fiind puţini.  „Preţurile în România la alimente sunt similare celor de la nivelul UE în contextul în care avem cea mai mare TVA pentru aceste produse. Astfel, putem spune că net preţurile pe piaţa locală sunt mai mici. Reducerea TVA ar duce nu doar la o reducere de preţuri la raft, ci şi la creşterea puterii de cumpărare”, spune Alexandru Vlad, directorul executiv al reţelei de magazine cash&carry Selgros, cu vânzări de circa 700 milioane de euro în 2013. El adaugă că pentru alinierea la Uniunea Europeană este nevoie de creşterea nivelului de trai şi de creşterea veniturilor, iar acest lucru se poate realiza în primul rând cu ajutorul investiţiilor directe care ar crea noi locuri de muncă. În perioada 2005-2008 salariul mediu a crescut puternic datorită unui volum mare de investiţii străine directe. În acea perioadă cererea de locuri de muncă era mai mare decât oferta.
„Economic vorbind, cu cât o ţară este mai săracă, cu atât ponderea cheltuielilor cu mâncarea în total este mai mare. Mâncarea trebuie cumpărată şi apoi dacă mai rămân bani aceştia sunt împărţiţi către alte segmente de consum”, a explicat Vlad.