Adevărata faţă a şcolii din Braşov: elevi plictisiţi, profesori prea mulţumiţi de ei. O falie care se adânceşte şi care deja ne costă: 4 din 10 copii au ajuns să facă meditaţii

Dincolo de statistici, şcoala în judeţul Braşov este copia miniaturală a întregii societăţi: percepţii mai bune decât e cazul, plictiseală împletită cu toleranţă, „cârpite” mai apoi cu bani ai părinţilor, investiţi în meditaţii, falii de percepţie între segmentele intervievate. Cel puţin aşa reiese din primul Barometru educaţional, realizat de Asociaţia District Hub în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov şi cu sprijinul Consiliului judeţean al Elevilor Braşov. Un proiect care a vizat colectarea unor date privind percepţiile elevilor, părinţilor şi profesorilor asupra sistemului public de învăţământ din judeţul Braşov. Asta cu ajutorul unor chestionare online, completate începând cu luna noiembrie 2020. Colectarea datelor s-a încheiat în martie 2021. Eşantionul a fost stabilit în funcţie de structura demografică a populaţiei şcolare din judeţul Braşov, iar selectarea persoanelor chestionate a fost aleatorie. Barometrul are un nivel de încredere de 95%, marja de eroare fiind de 5%. La final, Barometrul educaţional indică diferenţe importante între percepţiile elevilor, părinţilor şi profesorilor în ceea ce priveşte activităţile de predare, evaluarea şi relaţiile dintre actorii educaţionali. Percepţii similare au fost identificate în ceea ce priveşte cursurile desfăşurate în format online.

Realitatea: elevii se cam plictisesc la şcoală
Barometrul prezintă procentele obţinute pe indicatorii evaluaţi şi relevă o realitate pe care, în fapt, mulţi se feresc să şi-o asume public. „Rezultatele obţinute descriu o realitate dură a sistemului educaţional: mai mult de jumătate dintre elevi nu sunt atraşi de ceea ce se predă sau, cel mult, acceptă şi manifestă un grad ridicat de toleranţă în raport cu informaţiile vehiculate în şcoală. Chiar dacă elevii nu sunt atraşi de conţinuturile predate, ei afirmă că înţeleg ceea ce li se predă, iar majoritatea dintre ei se bucură de faptul că profesorii interacţionează cu ei în procesul de predare”, se arată în barometru.
Din acesta mai reiese că o parte dintre elevi nu simt că şcoala i-ar pregăti pentru facultate sau piaţa muncii, percepţia unora fiind că şcoala este „fabrică de diplome”. „Dar se impune un studiu viitor despre această problemă”, se subliniază în studiu.
Relaţiile dezvoltate cu profesorii în cadrul şcolii sunt şi ele mai degrabă deficitare. „Aceste date indică o problemă majoră a sistemului public educaţional din judeţul Braşov: există o ruptură în relaţiile dintre actorii educaţionali, iar aceasta este o trăsătură specifică unei perspective individualiste în educaţie”, se arată în document. De asemenea, 41 % dintre elevii braşoveni spun că fac meditaţii şi mai mult de jumătate dintre ei spun că fac meditaţii la 1 - 2 materii.

Profesorii încă n-au coborât din… Olimp
În ceea ce îi priveşte pe profesori, concluziile scot în faţă „percepţia foarte bună a profesorilor despre activităţile de predare desfăşurate, ceea ce ridică semne de întrebare referitoare la instrumentele de autoevaluare pe care profesorii le deţin. În al doilea rând, există o tendinţă de formalizare a activităţii didactice din moment ce majoritatea profesorilor apreciază conţinuturile predate ca fiind importante pentru evoluţia elevilor şi consideră că metoda utilizată este mai importantă decât rezultatele obţinute. Se observă, în cazul profesorilor, o perspectivă neclară despre ceea ce înseamnă abordare teoretică şi practică în predare: 98,1% spun că egalizează cele două abordări din perspectivă temporală, dar mai puţin de jumătate dintre ei spun că pun accent pe partea teoretică”.

Părinţii văd prea multă teorie
Cât despre percepţia părinţilor, „cei mai mulţi părinţi reclamă că predarea este predominant teoretică, existând puţine aplicaţii practice. Pentru ei, indicatorii de evaluare a succesului şcolar sunt rezultatele obţinute la examenele naţionale, iar predarea este evaluată tot prin raportare la aceleaşi rezultate. Un procent ridicat, peste 40%, afirmă că apelează la meditaţii deoarece felul în care se predă nu este benefic pentru învăţare”.

Orele online: elevii nu le apreciază, profesorii nu le apreciază, părinţii apreciază că… s-au făcut, dar le găsesc deficitare
Chestionarele au pus în discuţie şi şcoala online. Unde percepţia dominantă pare a fi cea negativă. „Chiar dacă orele online au fost susţinute aproape în totalitate sau în totalitate, remarcăm procentul mic al elevilor care apreciază calitatea lor, respectiv, care consideră că ele sunt atractive. Percepţia profesorilor despre orele online este, în general, negativă. Ei identifică probleme psihologice care apar la elevi, iar rezultatele învăţării online sunt considerate slabe. Părinţii percep pozitiv faptul că orele online au fost susţinute de către profesori, dar acest format de desfăşurare a cursurilor nu este apreciat din cauza rezultatelor obţinute şi a elementelor psihologice care ţin de atenţia şi motivaţia elevilor”, se arată în document.

De unde ideea Barometrului
„Ideea proiectului a apărut după o analiză a mecanismelor decizionale din sistemul public de educaţie: majoritatea hotărârilor luate nu au la bază date colectate de la persoanele implicate în activităţile educaţionale. În acest context, iniţiativa Asociaţiei District Hub este centrată pe colectarea de date care să ofere decidenţilor din sistemul de educaţie un suport pentru conceperea politicilor publice din domeniu. Intenţia Asociaţiei District Hub este să realizeze anual Barometrul Educaţional pentru a colecta şi analiza date privind dinamica percepţiei elevilor, părinţilor şi profesorilor despre sistemul public de învăţământ din judeţul Braşov”, se mai arată în raport. Îl puteţi citi integral pe site-ul districthub.ro.