Aeroportul Braşov, răspunsuri pentru cei care vor să-l „dărâme”

Începute în 15 martie 2020, lucrările la terminalul Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav sunt finalizate în proporţie de 65%, a anunţat luni preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, într-o conferinţă de presă organizată luni pe şantier. Declaraţia a fost făcută după ce stadiul lucrărilor la terminal a fost prezentat şi preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, primarului municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, dar şi primarului municipiului Braşov, George Scripcaru.

Nu se lucrează doar la aerogară
„În perioada următoare va începe şi montarea echipamentelor, care sunt comandate deja în Germania. De asemenea, se lucrează la sistematizarea pe verticală, la sistemul de balizaj, la cele nouă obiective necesare funcţionării aeroportului. Am făcut astfel încât, în momentul certificării, să facem astfel încât aeroportul să fie funcţional în cel mai scurt timp”, a declarat Adrian Veştea (foto).

Aeroportul de la Braşov, în primă fază, va fi operat de regia înfiinţată la nivelul Consiliului Judeţean Braşov. „Această regie este constituită. Urmează să aprobăm organigrama, să angajăm personalul, iar în momentul în care aeroportul va fi certificat, putem începe imediat operarea. Ulterior, vom avea şi alte abordări”, a explicat Veştea.
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov susţine că, anul viitor, Aeroportul Internaţional Braşov - Ghimbav va fi operaţional: „Dacă graficele vor fi respectate şi nu vom avea alte probleme, anul viitor, cu siguranţă poate fi unul în care se va putea ateriza şi decola de pe aeroport”.
Acesta a precizat că proiectul este unul regional şi a fost susţinut de autorităţile din judeţul Covasna. „Cred că acest aeroport va contribui la dezvoltarea economică a celor două judeţe. Pentru proiectul aeroportului s-a făcut front comun, fiind susţinut de Consiliul Judeţean Covasna, de Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, cât şi de Primăria Municipiului Braşov. De altfel, anul trecut, primii bani pe care i-am primit de la bugetul de stat au fost obţinuţi în urma unor amendamentele depuse de parlamentari din judeţul Covasna”, a continuat reprezentantul administraţiei judeţene braşovene.

Banii împrumutaţi pentru aeroportnu vor fi folosiţi în acest an
Adrian Veştea a amintit că „anul acesta am mai primit de la bugetul de stat 75 de milioane de lei, din care 50 milioane lei la începutul anului, iar alte 25 milioane recent, din Fondul de rezervă al Guvernului. Am gestionat cât am putut de bine bugetul judeţului, astfel că în acest moment nu am utilizat nici un leu din creditul contractat pentru finanţarea lucrărilor la aeroport. Am găsit resursele financiare fără a fi nevoiţi să apelăm la acest credit”. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a făcut referire la creditul de 200 milioane lei, din care, în formula iniţială, 50 de milioane erau destinate cofinanţării unor proiecte europene, iar 150 milioane erau pentru aeroport: „anul acesta nu vom face nici o tragere din acest credit. Ne-am făcut un calcul şi o evaluare şi putem asigura din bugetul propriu şi din banii care au venit de la Guvern toate aceste investiţii”.

Tamas Sandor: Suntem direct interesaţi ca acest obiectiv să fie funcţional cât mai repede
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor (foto), a declarat că între judeţele Braşov şi Covasna este o relaţie apropiată şi corectă.

„În ultimii 10 – 12 ani am avut o colaborare interinstituţională foarte bună şi o legătură interumană corectă. Pentru noi, cuvântul cheie pentru viitor este colaborarea regională, iar acest lucru l-am început de mulţi ani. Avem proiecte comune de infrastructură rutieră, dar cea mai mare realizare este construirea acestui aeroport, proiect pe care l-am susţinut. Ne bucurăm că efortul nostru nu este uitat. Interesul nostru, al judeţului Covasna, al Ţinutului Secuiesc, este construirea acestui aeroport şi a Autostrăzii Braşov – Bacău. Suntem conştienţi că pe o rază de 50 de kilometri în jurul aeroport se va relansa economia şi turismul, astfel că suntem direct interesaţi ca acest obiectiv să fie funcţional cât mai repede. Dacă vom avea posibilitatea, vom sprijini acest proiect şi în viitor”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Covasna.

Antal Arpad: Am reuşit să schimbăm percepţia Bucureştiului. Nu este uşor pentru un lider să spună oamenilor că va realiza aeroportul, atâta vreme cât aceştia nu mai cred în proiect
Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (foto), a mulţumit şi el pentru faptul că a fost invitat să vadă stadiul lucrărilor.

„În ultimii 10 ani, foarte puţini au crezut că se va construi acest aeroport. Nu este uşor pentru un lider să spună oamenilor că va realiza acest proiect, atâta vreme cât aceştia nu mai cred în proiect. Au fost puţini care au crezut în reuşita lui. Stadiul în care a ajuns acum aeroportul trebuie să ne dea încredere în noi, pentru că, împreună, Braşovul şi Covasna, am reuşit să trecem şi peste acele mesaje venite de la Bucureşti, cum că «nu se poate», că «nu este în interesul ţării acest aeroport» că «nu merită». Cred că împreună am reuşit să schimbăm percepţia Bucureştiului faţă de această investiţie şi iată că de doi ani vorbim de fondurile venite de la Bucureşti”, a declarat primarul municipiului Sfântu Gheorghe.

Mesajul primarului Braşovului către sceptici: „Să se uite la imaginile de pe şantier”
La rândul său, primarul Braşovului, George Scripcaru (foto), le-a transmis celor care „vor să acrediteze prin mesaje negative că ceea ce se întâmplă este neadevărat” să se uite la imaginile de pe şantier. „Împreună cu mai mult timp, împreună cu colegii din judeţul Covasna, am semnat un parteneriat prin care ne-am asumat să realizăm acest proiect. În acel parteneriat se menţiona că, în primă fază, proiectul va fi derulat de Consiliul Judeţean Braşov, apoi, când va fi nevoie, se vor implica şi ceilalţi parteneri, respectiv Consiliul Judeţean Covasna, Primăria Braşov şi Primăria Sfântu Gheorghe”, a declarat Scripcaru. Acesta a mai spus că cele două judeţe colaborează şi în alte proiecte de importanţă regională, cum este cazul Spitalului Clinic Regional de Urgenţă Braşov.

Turnul virtual, recomandat în vreme de pandemie de Eurocontrol
Pe şantierul terminalului au fost, în medie 300 de muncitori, iar numărul lor va creşte în momentul în care se vor intensifica lucrările la spaţiile interioare. De altfel, Alexandru Anghel (foto), managerul proiectului, a amintit că lucrările la terminal sunt avansate faţă de grafic.

„Aeroportul Braşov este unul extrem ce complex, atât în ceea ce priveşte ceea ce este vizibil acum, cât şi în ce priveşte lucruri care nu se văd, cum este cazul serviciilor de navigaţie aeriană. În urmă cu un an sau doi se discuta despre un turn de control virtual şi mulţi oameni spuneau că e ceva ipotetic. Între timp, această soluţie a fost implementată în Europa şi în alte zone ale lumii. Ba mai mult, odată apariţia pandemiei de coronavirus, chiar Eurocontrol recomandă ca această soluţie să fie luată în considerare la modul cel mai serios”, a declarat Anghel.
Acesta a mai spus că în ceea ce priveşte serviciile de navigaţie aeriană se lucrează la conceptul de spaţiu aerian, apoi se vor realiza procedurile de aterizare, decolare şi ratare. „Se va realiza şi o analiză de siguranţă, după care se vor stabili echipamentele necesare pentru aterizare, decolare, meteo, comunicare şi informare aeronautică”, a continuat Anghel, care a precizat că, în paralel, se va derula şi etapa de certificare.

Alexandru Anghel: „Braşovul ar avea 15 - 20 de destinaţii care pot fi operate”
Alexandru Anghel a oferit câteva explicaţii şi în ceea ce priveşte operarea. „Pe măsură ce lucrările la terminal avansează, încep să apară şi întrebările referitoare la curse. De mai mulţi ani se discutăm cu companiile, iar acest lucru se va întâmpla şi în perioada următoare. Avem certitudinea că vom deschide acest aeroport, dar va trebui să stabilim o dată clară când acest lucru se va întâmpla, astfel încât şi companiile să îşi organizeze activitatea. Conform studiilor, Braşovul ar avea 15 - 20 de destinaţii care pot fi operate. Toate aceste destinaţii se vor deschide într-un anumit ritm: se începe cu două, apoi, pe parcurs, se mai adaugă câte două sau câte trei. Există un ritm în care se dezvoltă această afacere. Nu se pot lansa de la început 10 sau 15 destinaţii”, a precizat Anghel.

Frâne de campanie
Conferinţa de presă de ieri a avut loc şi în contextul în care, fiind într-o perioadă de campanie electorală, discursul multora, asumat sau anonim, e încă plin de declaraţii de genul: s-a îndatorat judeţul pe zeci de ani, nu s-a făcut nici în mandatul acesta nimic la aeroport sau ştiţi cum e în România, licitaţiile durează zeci de ani, operaţionalizarea aeroportului e departe; nu credeţi, Braşovul nu va avea aeroport ş.a.m.d.

CITEȘTE ȘI:  CFR Infrastructură va plăti peste 1,4 milioane de lei pentru documentaţia căii ferate Braşov – Aeroportul Internaţional Braşov