leasing@afiparkbrasov.ro leasing@afiparkbrasov.ro

Curs BNR

1 EUR = 4.6478 RON

1 USD = 3.9793 RON

1 GBP = 5.2258 RON

1 XAU = 153.4282 RON

1 AED = 1.0833 RON

1 AUD = 2.8686 RON

1 BGN = 2.3764 RON

1 BRL = 0.9626 RON

1 CAD = 3.0576 RON

1 CHF = 4.1386 RON

1 CNY = 0.5795 RON

1 CZK = 0.1826 RON

1 DKK = 0.6230 RON

1 EGP = 0.2219 RON

1 HUF = 1.4303 RON

1 INR = 0.0547 RON

1 JPY = 3.5542 RON

1 KRW = 0.3536 RON

1 MDL = 0.2376 RON

1 MXN = 0.2114 RON

1 NOK = 0.4872 RON

1 NZD = 2.6248 RON

1 PLN = 1.0807 RON

1 RSD = 0.0393 RON

1 RUB = 0.0588 RON

1 SEK = 0.4469 RON

1 TRY = 0.6249 RON

1 UAH = 0.1412 RON

1 XDR = 5.5771 RON

1 ZAR = 0.2669 RON

Editia 6806 - 18 sep 21:12

Aeroportul, finalizat de Consiliul Judeţean Braşov cu forţe proprii?

Autor: Radu COLȚEA

Publicat la 18 decembrie 2017

Potrivit studiului de fundamentare, aceasta este cea mai avantajoasă soluţie din punct de vedere economic

Aeroportul, finalizat de Consiliul Judeţean Braşov cu forţe proprii?

Pentru a asigura transparenţa totală în ceea ce priveşte implementarea proiectului privind Aeroportul Braşovului, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, a decis organizarea, la Centrul Cultural Reduta, a unui eveniment public, în cadrul căruia să fie prezentat studiul de fundamentare în baza căruia s-au analizat variantele posibile pentru finanţarea, finalizarea şi operarea acestui obiectiv.  
Prezentarea a avut loc vineri, iar în conformitate cu rezultatele acestui studiu (impus de lege pentru continuarea investiţiei), cea mai bună soluţie din punct de vedere economic rezultă a fi continuarea proiectului cu forţe proprii de către CJ Braşov. Studiul, prezentat de dr. Aurelia Fulger, general manager al companiei Reliance Travel&Consulting SRL, arată că primul an de funcţionare al acestui aeroport poate fi cel mai devreme 2021. Până atunci, însă, mai sunt necesare investiţii de aproximativ 65 de milioane de euro pentru a face posibil primul zbor. Investiţii mai sunt însă necesare până în anul 2026  - momentul primului an de „plus” din operare, ceea ce va suplimenta investiţiile în acest obiectiv până la 131 milioane de euro (luându-se în considerare şi investiţiile deja realizate până în 2017, de 24,8 milioane de euro).
Odată cu acest studiu a fost refăcut şi studiul de trafic, astfel că, pentru primul an de funcţionare, cifra estimată de pasageri care va utiliza aeroportul de la Ghimbav este de 114.000, o cifră mai reală, faţă de datele studiului iniţial care dădeau o cifră de 570.000-600.000 de pasageri.

Patru scenarii analizate
Pentru finalizarea aeroportului, prin studiul de fundamentare au fost analizate patru scenarii. Primul prevede ca administraţia judeţeană să meargă singură, în continuare, pe construcţie, finanţare şi operare.
Al doilea scenariu presupune constituirea unei societăţi pe acţiuni, în care Consiliul Judeţean Braşov să aibă 84% din acţiuni, iar diferenţa de 16% preluată de către alte administraţii locale.
Al treilea scenariu se referă la parteneriat public-privat.
Al patrulea scenariu presupune concesionarea către un investitor privat, fiind analizate trei subscenarii, respectiv concesionarea imediată cu suportarea de către concesionar a 100% din costul investiţiei (mai puţin cele aferente lucrărilor la căile de rulare), concesionarea imediată, dar cu o implicare financiară a Consiliului Judeţean Braşov şi concesionarea după finalizarea lucrărilor.

Avantajele şi dezavantajele fiecărui scenariu
Reprezentanţii firmei care a realizat studiul de fundamentare au precizat că toate scenariile au avantaje şi dezavantaje. „La momentul acesta, în afara variantei parteneriatului public-privat, care nu este fezabilă, deoarece nu îndeplineşte condiţiile legale (nu există o lege aprobată care să reglementeze parteneriatul public-privat, n.r.), celelalte sunt toate de discutat. Din punct de vedere economic, luând în calcul toate cifrele, cea mai pozitivă variantă este ca aeroportul să fie finalizat de Consiliul Judeţean Braşov. Această variantă permite un control direct asupra tuturor serviciilor şi activităţilor de administrare în cadrul aeroportului prin intermediul operatorului constituit, precum şi încasarea veniturilor din taxele de aeroport şi servicii non aeroportuare”, a afirmat Aurelia Fulger, coordonatorul echipei de studiu. Ca puncte slabe, ea a amintit faptul că CJ suportă integral riscul de construcţie şi finanţare al aeroportului, dar şi lipsa experienţei administraţiei judeţene în domeniul operării aeroportuare. „Totuşi, acest scenariu este unul flexibil”, a precizat Aurelia Fulger precizând că, în viitor, se poate trece la o societate pe acţiuni sau la concesiune pentru operare. Totuşi, din punct de vedere tehnic, în această variantă s-ar putea să existe problema ajutorului de stat incompatibil cu piaţa internă, conform orientărilor Comisiei Europene, în privinţa încredinţării infrastructurii unei societăţi pe acţiuni sau regii autonome la momentul începerii operării. În această situaţie, va trebui obţinut acordul Comisiei Europene, problemă care nu mai există în cazul concesiunii”, a afirmat sursa citată.
De altfel, problema ajutorului de stat va exista şi în situaţia în care se va constitui o societate comercială în care Consiliul Judeţean să aibă 84% din acţiuni. În plus, în cazul acestui scenariu, participarea la capitalul social şi împrumutul de asociat trebuie notificate Consiliul Concurenţei în prealabil, înainte de acordarea banilor. În cazul acestui scenariu, un avantaj este că se vor împărţi costurile investiţiei. Ca puncte slabe, reprezentanta firmei de consultanţă a amintit împărţirea veniturilor din taxele aeronautice şi non-aeronautice, lipsa experienţei cu privire la gestionarea şi administrarea unui aeroport, dar şi faptul că administraţia judeţeană este cea care suportă, în mare, riscul de construcţie, operare şi finanţare a obiectivului.
În cazul concesionării, un punct slab este că schemele financiare care sunt favorabile administraţiei judeţene nu sunt favorabile concesionarului, şi invers. Spre exemplu, în ipoteza în care investitorul privat ar prelua în acest moment toate investiţiile ulterioare, randamentul total al investiţiei calculat pentru acesta este de 4,6%, randament care, potrivit consultantului, nu este acceptat în piaţă. Analizată a fost şi ipoteze împărţirii investiţiei ulterioare între CJ şi operator privat, dar aceasta majorează costurile CJ în contrapondere cu pierderea controlului asupra investiţiei, preluat de operatorul privat.
Tot un punct slab îl constituie durata mare de încheiere a contractului, iar o ameninţare constă în posibila reticenţă a pieţei în ceea ce priveşte încheierea unui contract de concesiune pe o durată lungă de timp. Ca puncte tari, ea a amintit expertiza superioară a operatorului privat, posibilitatea transferării riscului construcţiei către concesionar.
Ca o informaţie în afara studiului, Aurelia Fulger a precizat că există în România un singur exemplu de concesionare a unui aeroport către un investitor privat, aeroportul Bacău, contract care a fost reziliat însă datorită nerespectării clauzelor.

Aeroportul Braşov, evaluat la 131.098.771 euro
Studiul de fundamentare a fost realizat pe o proiecţie de 35 de ani, aceasta fiind perioada de amortizare a unei investiţii în capacităţi aeroportuare, potrivit legislaţiei româneşti.
Prin studiul de fundamentare, primul an de operare luat în calcul este 2021, însă investiţii se vor realiza până în anul 2026, primul an în care aeroportul va trece pe profit, profitablitate care se va menţine până la finalul perioadei luată în studiu.
Conform calculelor, valoarea totală a investiţiei a fost estimată la 131.098.771 euro, sumă în care au fost incluse şi cele 24,8 milioane de euro investite până acum de Consiliul Judeţean Braşov.
În eventualitatea în care administraţia judeţeană va fi cea care va finaliza aeroportul pentru terminarea lucrărilor, va mai avea de alocat suma de 93 milioane de euro. În timpul prezentării, consultantul care a realizat studiul de fundamentare a enumerat şi câteva idei de finanţare: „Anul acesta, Consiliul Judeţean are un excedent de aproximativ 38 de milioane de euro. De asemenea, este creditul de 5 milioane de euro, contractat pentru aeroport, iar Consiliul Judeţean mai poate contracta credite noi, unul de 22 milioane de euro în anul 2020, iar altul de 13 milioane de euro, în anul 2026”.
Efortul financiar al administraţiei judeţene s-ar putea reduce în situaţia în care se va constitui o societate pe acţiuni, în care CJ să aibă 84% din acţiuni. În acest caz, pentru a termina aeroportul, în loc de 93 de milioane de euro, Consiliul Judeţean va trebui să aloce 73,8 milioane de euro.
În cazul concesiunii, dacă se merge pe scenariul împărţirii investiţiei (schema propusă prin studiul de fundamentare este: 20% - Consiliul Judeţean şi 80% - concesionarul),  pentru  finalizarea proiectului, administraţia judeţeană  va mai avea de finanţat proiectul cu aproximativ 23,3 milioane de euro, restul de 62,6 milioane de euro fiind suportate de concesionar.
În situaţia în care concesionarul ar prelua investiţia în proporţie de 100%, Consiliul Judeţean va mai trebui să plătească doar lucrările pentru realizarea suprafeţelor de mişcare, amenajarea canalizării pluviale şi a sistemului de iluminat (aproximativ 9,3 milioane de euro), iar compania care la prelua aeroportul va mai plăti 81,1 milioane de euro.

Studiul de trafic a fost refăcut
Aurelia Fulger a mai afirmat că, pentru a genera previziuni corecte, a fost refăcut studiul de trafic, cel anterior fiind considerat prea optimist. „Ni se părea puţin fezabil ca în primul an de funcţionare aeroportul de la Braşov să aibă aproximativ 570.000 de pasageri, actuala prognoză fiind de 114.000 de persoane. Totuşi, ca să înceapă cu 114.000 de pasageri, trebuie începute demersurile de promovare a aeroportului pe piaţa de transport”, a explicat aceasta.
De asemenea, a fost reanalizată şi prognoza privind transportul de mărfuri, de la o estimare iniţială de 800 t – 900 t în primul an, la 8 t – 9 t.

Lucrările vor fi reluate anul viitor
În cadrul evenimentului de prezentare a studiului de fundamentare, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a afirmat că aeroportul „este un obiectiv pe care toţi braşovenii ni-l dorim şi am toată convingerea că va fi realizat în perioada următoare”.  „Ne asumăm până la capăt proiectul Aeroportului Braşov – Ghimbav care, din punctul nostru de vedere, nu este o temă de campanie electorală, ci o necesitate pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului Braşov. De aceea, vom face tot ce depinde de noi pentru a-l construi”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, la încheierea dezbaterilor pe tema rezultatelor Studiului de fundamentare pentru Aeroportul Internaţional Braşov - Ghimbav.
Totodată, el a amintit că este în derulare licitaţia de lucrări pentru căile de rulare ale aeroportului, sistemul de canalizare care va prelua apele pluviale de pe pistă şi pentru iluminat, termenul de depunere a ofertelor fiind sfârşitul acestei luni, după care va urma evaluarea dosarelor.
În ceea ce priveşte posibilitatea finanţării aeroportului, Adrian Veştea a amintit că administraţia judeţeană nu se poate baza pe alocările de la bugetul de stat, astfel că vor trebui găsite soluţii pe plan local: „Astăzi (vineri – n.r.), în şedinţa de plen am decis rambursarea anticipată a unor credite care aveau taxe şi comisioane destul de mari, astfel că vom scădea gradul de îndatorare al judeţului Braşov şi vom avea posibilitatea, pe viitor, de a contracta un nou credit. Totodată, avem  cei 10 milioane de euro alocaţi anul acesta pentru aeroport, iar în funcţie de sumele rezultate în urma licitaţiei pentru căile de rulare, vom vedea ce sumă vom repartiza în 2018. Sunt convins că anul viitor vor fi reluate lucrările la aeroportul de la Ghimbav”.
Potrivit preşedintelui CJ, în baza rezultatelor studiului de fundamentare prezentat vineri, decizia finală asupra modului în care acest proiect vital pentru judeţul nostru va merge mai departe va aparţine plenului Consiliului Judeţean Braşov.

Administraţia judeţeană ia în calcul şi finanţarea aeroportului de către BERD  
Prezent vineri la întâlnirea  Consiliului Local Braşov, unde s-a anunţat semnarea contractului cu Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare în vederea modernizării flotei RATBV, desfăşurată înainte de prezentarea studiului de fundamentare pentru aeroport, preşedintele Consiliului Judeţean, Adian Veştea, a afirmat că administraţia judeţeană ia în calcul un eventual parteneriat cu această instituţie financiară. „Suntem deschişi oricărei colaborări şi cu Primăria Braşov şi cu Guvernul României. Avem toată deschiderea, pentru că acesta este interesul nostru, al braşovenilor. Una dintre priorităţile pe care ne vom mobiliza anul viitor va fi finalizarea aeroportului. Dacă decizia Consiliului Judeţean va fi că aeroportul trebuie terminat prin forţe proprii, vom face astfel încât, pe viitor să putem contracta credite pentru finalizarea celorlalte etape ale proiectului aeroportului”, a declarat Adrian Veştea.

 

+4 -2

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotional