Alocaţia rămâne mai mică de 25 de ori decât media UE

Plenul Senatului a respins, la începutul acestei săptămâni, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea legii privind alocaţia de stat pentru copii, care viza indexarea cuantumul acesteia, începând de anul viitor. Aceasta este a doua oară, în ultimele luni, când o astfel de majorare nu trece de Senat. Şi acum o jumătate de an, propunerea iniţiată de Partidul Poporului care prevedea majorarea alocaţiei de la 42 de lei la 200 de lei a fost respinsă. Proiectul de lege respins acum prevedea o indexare infimă, după ce iniţial Comisia de Muncă din Senat a respins şi propunerea ca alocaţia să crească măcar de la 42 de lei la 50 de lei, şi prevedea că tinerii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani să primească o alocaţie majorată cu o sumă cuprinsă între 1,8 şi 1,9 lei, iar micuţii de până în doi ani, să primească 7 sau 8 lei în plus. 

Preşedintele organizaţiei judeţene a PPDD, Ionel Fliundra, a precizat că formaţiunea politică pe care o reprezintă va rămâne consecventă şi va susţine în continuare acest proiect pe care l-a iniţiat şi care a fost susţinut şi de alte partide. Ministerul Muncii, Mariana Câmpeanu, afirma în schimb, la începutul lunii noiembrie, că alocaţiile de stat pentru copii vor creşte, cel mai probabil, abia din anul 2015, iar anul viitor este posibil să se găsească bani doar pentru copiii cu deficiente. 

Guvernanţii nu ţin cont însă de faptul că alocaţia pentru copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani este, în prezent, de 25 de ori mai mică decât media din Uniunea Europeană. „Un copil din Uniunea Europeană are o alocaţie de 210 euro. La noi, din banii de alocaţie un copil îşi poate cumpăra… zece pâini. În contextul în care alocaţia nu s-a mai mărit cu nici un leu din 2009, este necesară o majorare, fiindcă suntem pe locul 168 în lume, la coada Africii, în privinţa raportului alocaţiei la PIB. Dacă alocaţia creştea de 42 de lei la cel puţin 50 de lei, urcam pe locul 89”, a explicat Fliundra. Acesta a ţinut să sublinieze faptul că guvernanţii nu au găsit resurse pentru majorarea alocaţiilor, dar, în schimb, au aprobat bani pentru înlocuirea parcului auto al demnitarilor sau indemnizaţii consistente, de 10.000 de euro pe lună, pentru cei care fac parte din Adunarea Generală a Acţionarilor din companiile de stat. Fliundra a făcut un apel către toţi parlamentarii de Braşov să susţină acest proiect de lege, care va ajunge în curând în Camera Deputaţilor, care este for decizional.

 

Serviciile secrete au un buget dublu, faţă de sănătate

Şi Dumitru Buţan, vicepreşedinte al PPDD Braşov, a ţinut să precizeze faptul că Guvernul îi umileşte practic pe români prin această atitudine, în schimb, de exemplu, bugetul serviciilor secrete rămâne întotdeauna unul consistent. „Cele patru servicii de securitate, SRI, STS, SPP şi SIE au prevăzut un buget de 1,31 de miliarde de euro, doar pentru salarii, iar pentru salariile din Sănătate bugetul este pe jumătate. Aceste instituţii de securitate a statului pot fi reorganizate, fiindcă, de exemplu, de protecţia demnitarilor s-ar putea ocupa foarte bine şi Jandarmeria şi nu ar mai fi nevoie să plătim o serie de generali din SPP. Nu ştiu ce secrete mai păzesc aceste servicii, în contextul în care au vândut deja totul”, a punctat Buţan.