Am fost cetăţeanul Oraşului Stalin

Braşovenii sunt invitaţi să se implice într-un nou proiect al Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, atât cei tineri, cât şi cei care au amintiri din perioada 1950 – 1960, când numele oraşului Braşov a fost schimbat în Oraşul Stalin.
Este vorba despre proiectul „I was citizen of Stalin town / Am fost cetăţeanul Oraşului Stalin”, singurul proiect românesc finanţat de Comisia Europeană pe componenta „Memorie istorică europeană”. „În 21 iunie 2016, Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA) a Comisiei Europene a publicat proiectele câştigătoare pentru programul «Europa pentru Cetăţeni», Componenta 1 «Memorie istorică europeană». Au fost selectate 38 de proiecte din 26 ţări. Pentru prima oară, unul dintre câştigători a fost şi o instituţie culturală din România: Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. Singurul proiect românesc finanţat de Comisia Europeană pe componenta „Memorie istorică europeană”, proiectul I was citizen of Stalin town / Am fost cetăţeanul Oraşului Stalin al Muzeului Judeţean de Istorie Braşov  este şi primul proiect cu finanţare de la Comisia Europeană câştigat de o instituţie culturală braşoveană”, a explicat istoricul Nicolae Pepene (foto stânga), director Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. .
Proiectul  beneficiază de un grant de 100.000 de euro, suma maximă oferită de program. Va fi implementat şi în alte oraşe din Europa de Est care au purtat numele lui Stalin.

„Mici istorii” pentru a înţelege ce însemna să fii cetăţean al Oraşului Stalin
Proiectul ,,I was citizen of Stalin town” prezintă, prin intermediul activităţilor sale, un episod însemnat din istoria Europei şi a Lumii, respectiv influenţa regimului totalitar stalinist asupra societăţilor civile din ţările comuniste ale Europei Centrale şi de Est, şi modul cum prin aplicarea principiului luptei de clasă socială au fost ostracizate numeroase categorii de cetăţeni ai oraşelor care au primit numele dictatorului Stalin.
Proiectul  are o abordare interactivă pentru că pune accentul pe experienţa personală a cetăţenilor oraşelor Stalin, pe fapte de viaţă cotidiană, pe ,,mici istorii” prin care adolescenţii, tinerii şi adulţii din zilele noastre, care nu au trăit dramele acelei perioade, pot înţelege, mai uşor, consecinţele instaurării regimurilor totalitare asupra valorilor europene şi bunăstării cetăţenilor europeni. Supravieţuitorii regimurilor staliniste sunt invitaţi acum să-şi împărtăşească experienţele, prin aducerea la Muzeul Judeţean de Istorie a oricărui obiect care are legătură cu Oraşul Stalin. „Braşovenii se pot implica povestindu-şi viaţa, este foarte important lucru acesta, practic, colegii noştri tineri vor sta de vorbă cu cei care au trăit aceste vremuri, chiar dacă mulţi dintre ei nu erau la vremea respectivă nici măcar la vârsta adolescenţei De asemenea, pe lângă aceste poveşti de viaţă, pot veni - şi nu trebuie să le lase permanent, pot fi digitalizate, pot fi păstrate sub formă de împrumut - cu obiecte personale din acea perioadă”, a mai spus Nicolae Pepene (foto stânga).

Tur al cartierelor muncitoreşti
Proiectul va face şi un tur al cartierelor muncitoreşti atunci când voluntari ai Facultăţii de Sociologie şi Comunicare a Universităţii Transilvania  vor ajuta la strângerea de mărturii şi obiecte din perioada Oraşului Stalin. Există un istoric de colaborare între Universitatea Transilvania din Braşov, prin Facultatea de Sociologie şi Comunicare cu muzeele braşovene  încă de acum trei sau patru ani, un număr foarte mare de studenţi au fost implicaţi în Noaptea Muzeelor, în special ca voluntari, şi ne bucurăm ca, pe lângă această colaborare deja tradiţională, studenţii Facultăţii noastre să intre într-un proiect mai amplu care se va desfăşura pe mai multe săptămâni, respectiv cel legat de Oraşul Stalin”, a precizat prof. Florin Nechita (foto dreapta), lector Universitatea Transilvania Braşov.
„De asemenea, avem de gând să popularizăm, printr-o formă inedită, acest proiect, să îmbunătăţim proiectul depus la Bruxelles printr-o caravană a Oraşului Stalin, să meargă prin fostele Uzinele muncitoreşti. Cumva, muzeul să iasă din Casa Sfatului, care mai mult este legată de istoria medievală decât istoria comunistă, să ajungem acolo unde comunismul a creat comunităţi a dezvoltat tot ceea ce înseamnă Braşovul contemporan”, a detaliat directorul Muzeului.
În cadrul proiectului sunt programate mai multe ateliere cu cei mai activi participanţi ai campaniilor din fiecare ţară, fiecare oraş al reţelei fiind gazdă pentru câte un atelier internaţional. Acestea se vor desfăşura în perioada august-octombrie 2017. Tot  în august se va desfăşura la Braşov şcoala de vară. Proiectul se va finaliza cu expoziţii în fiecare oraş al reţelei şi cu o expoziţie itinerantă.
Proiectul va fi implementat de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov împreună cu partenerii săi: Muzeul Naţional de Istorie al Albaniei, Universitatea Dunaújváros (Ungaria), Muzeul Regional de Istorie Varna (Bulgaria), Katowice Miasto Ogrodów (Polonia), Arhivele Naţionale ale Ungariei, European Network Remembrance and Solidarity (Polonia), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc – IICCMER. Oraşele care vor intra în aceasta reţea sunt: Braşov (România), Katowice (Polonia), Dunaújváros (Ungaria), Varna (Bulgaria), Eisenhüttenstadt (Germania) şi Kucove (Albania).