Anexita netratată duce la infertilitate

Durerile abdominale și pelvine nu sunt ceva neobișnuit pentru o femeie. Însă când ele se intensifică, trebuie să dea de bănuit. De obicei, cauzele nu sunt nici ele ieșite din comun și este vorba fie de un sindrom premenstrual, fie de vreo inflamație ovariană. „Anexitele sunt boli inflamatorii ce interesează în general trompele și ovarul, dar pot atinge și uterul. Se mai numesc salpingo-ovarite sau metroanexite (atunci când interesează și uterul). Leziunile inflamatorii apar cel mai frecvent la nivelul trompelor, ovarul și uterul sunt mai rar interesate”, declară dr. Andreea Ciobanu, medic ginecolog brașovean. Studiile statistice arată că o femeie din patru suferă de anexită și în 60% din cazuri aceasta infecție se cronicizează. Durerile se fac simțite În general, anexitele sunt infecții bilaterale însă mai accentuate într-o singură parte, care devine mai simptomatică. Simptomatologia formelor acute de anexite se caracterizează prin dureri în abdomenul inferior unilateral sau bilateral. Durerile pot fi surde și uneori devin intense, ca un junghi, exagerate de eforturi urinare sau de scaun. Pot apărea, de asemenea: febra, secreția vaginală modificată și mai abundentă sau tulburări menstruale, în special manifestate prin sângerare abundentă și menstră prelungită. Uneori, femeia poate avea stări de greață cu vomă, cefalee și urinări dese, în cantitate mică, precum și o stare generală de indispoziție. Spatele gol și buricul „la vedere” Anexitele pot avea drept cauză o infecție transmisă în timpul unui act sexual neprotejat, iar în acest caz, în protocolul de tratament intră și terapia partenerului. Alte cauze pot fi infecțiile vaginale (vaginite) sau uterine ce se transmit și la nivelul trompelor uterine. „Infecția apendiculară se poate transmite prin intermediul ligamentului ce leagă apendicele de ovar, rezultând o salpingo-ovarită secundară a apendicitei, această infecție fiind unilaterală”, explică medicul. Alte infecții abdominale se pot transmite la nivelul organelor genitale determinând infecții secundare. Expunerea la frig sau alternanța cald-rece la nivelul abdomenului, precum și ținuta neadecvată a tinerelor (bluzele scurte și burtica neacoperită în zilele friguroase), așezarea pe suprafețe reci (beton, scări etc.) favorizează de asemenea apariția inflamațiilor. A rămâne gravidă devine o problemă Din păcate, cea mai gravă și totodată cea mai frecventă complicație a anexitei este infertilitatea. „Pentru ca o femeie să rămână însărcinată trebuie ca ovulul eliberat în timpul ovulației să fie fecundat de o spermie, iar acest lucru se petrece la nivelul trompelor uterine, în «canalul» acestora. Dacă femeia a suferit o anexită, acest «canal» se îngustează și este posibil ca ovulul să nu mai poată fi eliminat, astfel femeia nu poate rămâne însărcinată în mod natural”, amintește medicul. Cronicizarea este una dintre cele mai commune evoluții ale anexitei, nefiind nici ea benefică. Antibioticele sunt recomandate Pentru că este vorba despre o infecție, tratamentul de bază este antibiotic. Medicul îi poate sugera pacientei, până la venirea rezultatelor de la antibiogramă, să ia anumite antibiotice cu spectru larg sau care s-au dovedit prin practica medicală a fi cel mai des utilizate în anexite. Antibiograma este o analiză ce constă în prelevarea unei mostre din focarul infecțios, care este pusă pe medii de cultură. În aproximativ 48 de ore, bacteriile vor crește pe acele medii de cultură sub forma unor colonii, ca niște punctulețe pe mediul de cultură. Peste aceste punctulețe se pun un fel de hârtii speciale, ca niște discuri, ce conțin diverse tipuri de antibiotice. Primul disc antibiotic ce a omorât colonia va fi notat ca fiind antibioticul la care infecția pacientei este cea mai sensibilă. Acel antibiotic îi va fi administrat ca tratament pacientei în cazul în care aceasta nu este alergică, iar în caz contrar se folosește al doilea antibiotic la care coloniile au fost sensibile, tot cu condiția ca pacienta să nu fie alergică și tot așa. Nu se acceptă abateri de la tratament Acest tratament cu antibiotice trebuie urmat cu sfințenie. „Orice bacterie are capacitate genetică de adaptare la agresiunea antibioticelor, însă doza de antibiotice este în așa fel stabilită, încât bacteriile nu au timpul necesar adaptării. Dacă după câteva pastile de antibiotic durerile dispar și pacienta întrerupe tratamentul, aceste bacterii care nu au fost distruse în totalitate vor finaliza procesul de adaptare și astfel anexita va recidiva”, conchide dr. Andreea Ciobanu. Pacienta nu mai este sensibilă la același antibiotic, căci bacteriile prezintă rezistență și i se va da alt antibiotic la care, evident, bacteriile nu mai sunt la fel de sensibile. Concluzionând, în cazul în care pacienta nu respectă în totalitate tratamentul dat de medic riscă să nu se mai vindece, adică anexita să se cronicizeze. În general, cauzele de cronicizare în anexite nu sunt altele în afară de tratarea incorectă a acestor infecții.