Au ieşit cu surla de Anul Nou al dacilor

Surla junilor braşoveni a răsunat în Şchei, ca în fiecare an de Bunavestire, obicei care aminteşte de Anul Nou al dacilor şi care este prima manifestaţie a junilor în fiecare an. 

Tradiţia spune că, de Blagoveştenie, junii tineri se strâng în Piaţa Prundului, de unde pornesc alături de surlaş şi muzicanţi pe străduţele vechiului Şchei. Cum este vorba despre o tradiţie păstrată cu sfinţenie de şcheieni, şi de această dată junii s-au strâns în faţa bisericii Sfântul Nicolae din cartier, chiar dacă la această primă ieşire ei nu poartă costumele populare, cum o fac la alte manifestări de peste an. Junii nu au uitat însă surlele, din care unii „trag” de zeci de ani. Este cazul şi lui Gheorghe Bodeanu, care face acest lucru de 33 de ani, iar obiceiul este păstrat cu sfinţenie nu numai de el, ci de toţi locuitorii cartierului. „În fiecare an, din moşi strămoşi ne adunăm aici, după care mergem pe Coasta Prundului, când ne unim toate grupurile şi vestim buna vestire împreună cu surlaşul. Când sună surla pentru prima dată, se anunţă vestirea primăverii, se anunţă că vine primăvara, se apropie Paştele şi se apropie sărbătorile junilor”, explică Ionuţ Cristofor, vătaf. Înainte, exista o tradiţie în toate satele din Ardeal ca locuitorii să se strângă de Bunavestire şi să vestească toate lucrurile petrecute în ultimul an. Junii au păstrat acest obicei şi ies şi acum cu surlele. 

„Şi junii trag din surlă în 4 direcţii ale Braşovului, îngemănând cele 4 cartiere ale Braşovului, vestirea întregului oraş că a venit noul an. Acum, de Buna Vestire, este noul an de la daci. Ei au consemnat Bunavestire de la daci. Automat ne duce gândul că acest obicei îşi are etnogeneza în obiceiul dacilor de a vesti peste sat”, a explicat profesorul doctor preot Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Scheii Braşovului. Pe lângă aceste semnificaţii, obiceiul ieşirii cu surla deschide şi sărbătorile junilor. „Începe nu numai anul nou de la daci, ci începe şi ritualul lor. E primul moment al ritualului urmat de Duminica Floriilor, când vor face parastasul celor care au dispărut din rândurile lor. Aveau obiceiul ca pe fiecare steag să fie numele înaintaşilor care se şi pomeneau la parastase, de Florii. Urmează apoi să vină celelate ritualuri pentru altă zi, cu altă semnificaţie istorică şi cu altă complexitate şi culminează cu miercurea Paştilor”, a mai precizat Vasile Oltean. Pentru că de Bunavestire este dezlegare la peşte, junii au urcat pe coastă, unde au încins o horă şi au mâncat produse din peşte.