Banca Mondială a identificat 60.000 de salariaţi în plus la Braşov

Un sfert dintre braşoveni sunt navetişti, relevă un studiu al Băncii Mondiale. Astfel, la nivelul anului 2011, după cum arată studiul, din cei 202.138 de salariaţi din zona urbană funcţională (ZUF), 50.880 de persoane erau navetişti. Nu credem că studiul are la bază datele Institutului Naţional de Statistică, deoarece acestea arată că la nivelul lui 2011 numărul salariaţilor din tot judeţul era de puţin peste 145.000.
Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Constanţa, Timişoara, Braşov şi Cluj-Napoca sunt oraşele care atrag cea mai mare parte a celor 1,8 milioane de navetişti care se deplasează din zonele mai slab dezvoltate pentru un loc de muncă mai bine plătit în oraşele cu economii mai puternice, arată un studiu al Băncii Mondiale. „Oraşul care atrage cel mai mare număr de navetişti este Bucureştiul (peste 252.000 de lucrători numai în oraş şi 331.000, dacă se ia în considerare şi zona sa urbană funcţională)“, se arată într-un raport al Băncii Mondiale, realizat pe tema oraşelor-magnet din România, în prima parte a acestui an.
După Bucureşti, pe locul doi în topul oraşelor care atrag cel mai mare număr de navetişti este Ploieştiul, unde fac naveta peste 70.000 de angajaţi zilnic, urmat de Piteşti (cu cca. 60.000 de navetişti). În Constanţa, Timişoara, Braşov şi Cluj, numărul navetiştilor variază între 50.000 şi 60.000 de persoane.
Oraşele mari, dezvoltate din punct de vedere economic, vor continua să creeze noi locuri de muncă, iar această mobilitate a oamenilor din zonele mai sărace şi din mediul rural către marile oraşe va duce la creşterea economiei.
Studiul Băncii Mondiale evidenţiază rezultatele recensământului din 2011 (cel mai recent) care arată că unul din cinci angajaţi din România (21%, adică 1,8 milioane de persoane) lucrau în altă localitate decât cea de reşedinţă.  Totodată, aproape 250.000 dintre aceştia lucrau în altă ţară. „Oraşe precum Reşiţa, Tulcea, Botoşani, Vaslui, Giurgiu sau chiar Craiova înregistrează cele mai mici fluxuri de navetişti, nu numai pentru că economiile lor s-au restrâns în ultimele două decenii, ci şi pentru că împrejurimile lor sunt puţin populate (judeţele Caraş-Severin şi Tulcea au cea mai scăzută densitate a populaţiei pe km2 din România – una este o zonă montană, iar cealaltă cuprinde o mare parte a Deltei Dunării)“, se mai arată în studiul Băncii Mondiale.