Biserică lângă biserică?

Anunţat în anul 1992, proiectul construirii Catedralei „Înălţarea Domnului” din Centrul Civic a rămas „în conservare” până acum. La momentul respectiv, Asociaţia pentru Construirea Catedralei „Înălţarea Domnului” a primit în concesiune un teren pentru ridicarea lăcaşului de cult. Lucrările nu au început nici în ziua de azi, însă contractul de concesiune este şi acum valabil.
Singura clădire cu destinaţie religioasă construită în zonă a fost Biserica de lemn, ridicată lângă terenul pe care ar fi trebuit să se realizeze catedrala.
Despre proiectul catedralei nu s-a mai auzit nimic până recent, când, un grup de persoane care susţin că ar reprezenta Asociaţia pentru Construirea Catedralei „Înălţarea Domnului” a deschis o acţiune în instanţă prin care au solicitat ca în Planul Urbanistic Zonal pentru Centrul Civic să se regăsească şi catedrala, având în vedere că în actuala documentaţie de urbanism nu este prevăzut lăcaşul de cult. Reclamanţii au obţinut anul acesta o decizie favorabilă din partea instanţei. În aceste condiţii, având în vedere că terenul prevăzut pentru construirea catedralei este separat de cel pe care este Biserica de lemn, în Centrul Civic ar putea fi două biserici ortodoxe, una lângă alta.

Primăria Braşov va angaja avocaţi care vor contesta decizia instanţei
Primăria Braşov va contesta decizia instanţei, iar în şedinţa de plen a Consiliului Local de joi, 28 februarie, va fi dezbătut un proiect de hotărâre achiziţionarea serviciilor de consultanţă, asistenţă juridică şi reprezentare în justiţie, în vederea promovării unei acţiuni în instanţă cu privire la situaţia juridică a Asociaţiei pentru Construirea Catedralei „Înălţarea Domnului”.
Concret, a explicat purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea, prin acest demers juridic, avocaţii contractaţi de municipalitate vor demonstra că Asociaţia pentru Construirea Catedralei „Înălţarea Domnului” nu mai există din punct de vedere legal, motiv pentru care nu se justifică modificarea documentaţiei de urbanism în interesul unei entităţi care a dispărut.
Printre altele, reprezentanţii municipalităţii braşovene susţin că, potrivit legislaţiei, o asociaţie se dizolvă de drept prin imposibilitatea constituirii adunării generale sau a consiliului director în conformitate cu statutul asociaţiei, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generală sau, după caz, consiliul director trebuia să se constituie. „Organele statutare ale asociaţiei nu s-au mai întrunit cel puţin începând cu anul 2012 când, în cadrul asociaţiei au operat modificări ale structurii organelor de conducere, fără însă ca aceste modificări să fie efectuate cu îndeplinirea formalităţilor cerute de dispoziţiile O.G. nr. 26/2000, orice astfel de modificări fiind lovite de nulitate”, se arată în raportul de specialitate al hotărârii de Consiliu Local privind achiziţionarea de servicii juridice pentru procesul cu cei care au obţinut în instanţă modificarea Planului Urbanistic Zonal pentru Centrul Civic.