Braşovenii au spus „NU” pentru un nou ansamblu rezidenţial pe Jepilor

Foto: Marius Comşa

Proiectul privind amenajarea unui nou ansamblu rezidenţial la liziera pădurii de pe strada Jepilor a fost supus ieri dezbaterii publice de către Primăria Braşov. Peste 40 de braşoveni au venit la această şedinţă, pentru a-şi exprima public părerea cu privire la oportunitatea aceste investiţii care este deocamdată la faza de întocmire a Planului Urbanistic Zonal. De asemenea, locatarii din zonă au lansat şi o petiţie online în care susţin că amenajarea unor blocuri la marginea pădurii ar distruge practic una dintre zonele de agrement ale oraşului, de care se bucură mai ales copiii pe timp de iarnă. Petiţia a strâns până acum peste 700 de semnături, locatarii subliniind faptul că perimetrul vizat de către dezvoltatorul imobiliar se află în apropierea unei şcoli, dar şi a unei grădiniţe, şi ţinând cont că blocurile nu se vor finaliza peste noapte, copiii vor fi nevoiţi să înveţe într-o gălăgie continuă până când se va închide şantierul. De asemenea, o altă problemă ridicată de locatari a fost aceea a traficului din şi dinspre Răcădău. „Şi acum, la ieşirea din cartier, spre strada Carpaţilor, dimineaţa aproape că nu se mai poate circula. Dacă se vor mai construi încă şapte blocuri, mersul cu maşina sau cu autobuzul va deveni un calvar”, a spus una dintre persoanele prezente la dezbatere. Un exemplu concret în acest sens este zona Tractorul care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, dar principala cale de legătură cu restul oraşului, respectiv strada 13 Decembrie, a rămas la fel, astfel că la orele de vârf se creează adevărate ambuteiaje.

Pe hârtie, proiectul este în regulă
Proiectul pentru noul cartier a fost conturat de către arhitectul Nicolae Ţaric, fostul preşedinte al Filialei Braşov-Covasna-Harghita al Ordinului Arhitecţilor din România, care a ţinut precizat că acest PUZ a respectat prevederile Planului Urbanistic General de Dezvoltare al Braşovului, unde se găsesc toate specificaţiile în domeniu şi se prevede că acolo se poate construi. „Cea mai mare suprafaţă a terenului care face obiectul acestui plan este proprietate privată, cea mai mare parcelă având peste 9.130 de metri pătraţi. Tot acolo, mai sunt câteva terenuri mai mici, dintre care unul aparţinând municipalităţii braşovene. Pe aceste terenuri se prevede construirea a patru blocuri de locuinţe cu 10 etaje (trei cu o amprentă la sol de 600 de metri pătraţi, iar unul cu una de 350 de metri pătraţi), precum şi a trei imobile cu aceeaşi destinaţie cu 5 etaje. Proiectul respectă prevederile privind ocuparea terenului. Am optat pentru construcţii care ocupă o suprafaţă mică nu pentru unele de tip «paravan», pentru nu a obtura foarte mut vizibilitatea pădurii dinspre cartier. De asemenea, multe dintre locurile de parcare vor fi în subteran”, a explicat arhitectul.
Aceste explicaţii nu i-au convins pe braşovenii prezenţi la dezbatere care au susţinut că se vor opune prin toate mijloacele legale acestui proiect imobiliar şi, dacă va fi cazul, vor ieşi chiar în stradă. Nicolae Ţaric a ţinut să spună că întocmirea PUZ-ului nu înseamnă neapărat că investiţia va fi realizată, întrucât „este posibil ca documentaţia să nu se aprobe sau ca dezvoltatorul imobiliar să nu aibă bani”. Acest PUZ urmează să fie avizat de către  Consiliul Local, după care documentaţia trebuie să primească aprobarea Consiliul Judeţean, iar girul final îl va da tot Consiliul Local Braşov. În vederea obţinerii acestor aprobări, iniţiatorul Planului va trebui însă să obţină şi o serie de avize, printre care şi de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM). Reprezentanţii APM au precizat că proiectul a fost depus însă nu a fost avizat, inspectorii de mediu cerând Primăriei mai multe clarificări privind posibilele defrişări sau ocuparea unor spaţii verzi.

Primăria aşteaptă sesizări justificate legal
Braşovenii pot transmite Primăriei observaţii în scris cu privire la acest proiect. „Aceste reclamaţii trebuie să conţină şi texte de lege. Înţelegem că dumneavoastră consideraţi această zonă ca loc de joacă, dar nu suntem vinovaţi că a devenit teren privat între timp. După ce primim observaţiile scrise, le analizăm. Consiliului Local nu îi sunt înaintate proiecte de hotărâre care au reclamaţii întemeiate şi justificate legal”, a precizat arhitectul şef al oraşului, Marilena Manolache.
Locatarii din zonă nu ştiau că este vorba de un teren privat, iar la dezbaterea publică aceştia au aflat că parcela cea mai mare, de 9.130 de mp, care este acum deţinută de o persoană privată, a făcut obiectul unui schimb de terenuri, aprobat de forul deliberativ local în anul 2010. Reprezentanţii Asociaţiei pentru Parteneriat Comunitar şi Asociaţiei Pro Democraţia le-au promis braşovenilor că îi vor sprijini şi le vor oferi consultanţă în acest demers, mai ales că o serie dintre aceştia au vehiculat ideea organizării unui referendum. „Pentru o astfel de consultare, asociaţia poate pune la dispoziţie un soft privind votul electronic, aflat acum în faza de testare”, a spus Ionuţ Ţaţa, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia.