Braşovenii de pe vremea lui Stalin foloseau Dacii şi făceau bibelouri

Dacă înainte de 1948, străzile cele mai importante din Braşov purtaseră numele membrilor Casei Regale – Bulevardul Regele Ferdinand, strada Principele Carol, strada Regina Maria – imediat după instaurarea regimului comunist străzile, parcurile şi pieţele centrale au luat nume de personalităţi ale marxism-leninismului sau sovietice precum Karl Marx, Engels, Lenin, Stalin, generalul Voroşilov. Piaţa Sfatului şi-a schimbat şi ea denumirea în Piaţa 23 August, iar parcul central a devenit Parcul Prieteniei româno-sovietice.
Nici fabricile nu au scăpat de valul venit dinspre Moscova şi s-au numit Steagu Roşu, Partizanu Roşu sau Dezrobirea. Nu este clar de ce a fost ales chiar Braşovul să poarte numele tiranului sovietic, însă este posibil ca sovieticii să fi dorit să umilească un oraş săsesc din ţara noastră. Chiar decretul prin care oraşul nostru şi-a schimbat denumirea pare, astăzi, unul desprins din irealitate, în care se vorbeşte de „marele geniu al omenirii muncitoare, conducătorul poporului sovietic, eliberatorul şi prietenul preaiubit al poporului nostru, Iosif Vissarionovici Stalin”.
Directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene, a organizat o expoziţie dedicată acestei perioade pe care a traversat-o Braşovul. Pentru ca şi elevii braşoveni să poată afla cât mai multe despre istoria recentă a oraşului şi chiar să se implice în aflarea unor poveşti interesante, Nicolae Pepene a decis să organizeze şi o expoziţie itinerantă, care să ajungă în şcolile din principalele cartiere muncitoreşti ale Braşovului. „Într-un fel, expoziţia „Oraşul Stalin a ajuns de unde a plecat pentru că nu am fi avut această expoziţie dacă nu am fi avut colaborarea braşovenilor de la mic – elevii şcolilor braşovene – la mare – cei care chiar au trăit perioada Oraşului Stalin”, a declarat Nicolae Pepene.

Prima dintre şcolile în care a ajuns expoziţia itinerantă este Şcoala 30, din cartierul Tractorul. „Şcoala noastră este un partener de nădejde al Muzeului Judeţean de Istorie. Ori de câte ori muzeul a dorit colaborarea cu noi, noi am fost deschişi şi ne bucurăm că elevii şcolii au beneficiat de acest proiect. Ei au fost îndrumaţi de domnul profesor Toderel Mihai, care s-a implicat activ, alături de echipa din cadrul Muzeului de Istorie”, a explicat Pompilia Tişulescu, director Şcoala Gimnazială nr. 30 Braşov. Copiii de aici au căutat materiale care să fie expuse şi să poată afla toţi cei interesaţi amănunte despre viaţa din anii '50, când Braşovul a purtat această denumire.
Chiar dacă nu ştiu cine a fost Stalin, elevii au aflat multe despre Braşovul de la jumătatea secolului trecut. „Am auzit de Oraşul Stalin. Aşa se numea oraşul Braşov, dar nu ştiu cine a fost Stalin”, ne-a spus Elena Cristina Creangă, elevă în clasa I. „Am aflat foarte multe lucruri interesante, am avut ocazia să luăm interviuri oamenilor, să aflăm istoria obiectelor, la ce foloseau acele obiecte. A fost un proiect minunat şi chiar a fost o experienţă drăguţă”, a povestit Cosmina Mărtoiu, clasa a VII-a. „Am pozat. A fost foarte greu să pozez acele lucruri pentru că trebuiau găsite şi nu le-am prea găsit. Ştiu că foloseau Dacii – acele maşini vechi – şi făceau bibelouri”, a fost de părere George Lucian Ţepeş, clasa a VII-a.
De la Şcoala 30 din Tractorul, expoziţia va pleca la şcoli din cartierele Astra şi Craiter, foste Steagu Roşu şi Ceferiştilor, reprezentative pentru avântul muncitoresc al acelor ani.