Braşovenii - în topul orăşenilor care au ales să se mute la ţară

Autor: Ovidiu VRÂNCEANU

Publicat la 25 iulie 2014

Braşovenii - în topul orăşenilor care au ales să se mute la ţară

În ultimii patru ani, aproape jumătate de milion de români au lăsat apartamentul la bloc pentru o casă la ţară. Sute de mii de români decid, an de an, să părăsească oraşele şi să se mute la sat. Mai exact, circa 451.200 români au migrat, în perioada 2010-2013, din mediul urban în mediul rural, potrivit datelor oficiale privind migraţia internă centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În acelaşi timp, au fost şi români care s-au mutat de la sat la oraş, însă numărul acestora a fost mai mic: de circa 311.500, în cei patru ani la care ne referim. Dacă ne referim doar la anul 2013, de la oraş la sat au migrat 102.710 persoane, iar în sens invers, 74.023 persoane, arată datele INS.

Explicaţiile acestei tendinţe, care s-a accentuat în ultimii zece ani, sunt multiple. O categorie socială aparte este reprezentată de persoanele care îţi cumpără locuinţe în ansambluri rezidenţiale noi, multe dintre acestea fiind construite în afara marilor oraşe, inclusiv la periferiile acestora. Astfel, aceste persoane au avantajul confortului şi aerului curat de la ţară, fiind totodată aproape de oraş şi continuând să lucreze în marile centre urbane. Iată de ce, în ultimii ani, comunele din jurul oraşelor mari precum Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Braşov s-au umplut de orăşeni care caută o viaţă mai tihnită în timpul lor liber.

O altă categorie de persoane sunt pensionarii, mulţi dintre aceştia luând decizia de a-şi petrece bătrâneţile la ţară, la casa părintească, lăsându-i pe copii să locuiască în apartamentul de la bloc sau pur şi simplu vânzând locuinţa din oraş. Un mare rol în luarea acestei decizii îl are şi costul cu întreţinerea lunară a locuinţei de la oraş, incluzând aici cheltuielile de la bloc, cele cu apa, curentul, gazele, încălzirea etc.

Printre motivele pentru care românii decid să se mute de la oraş la sat se mai numără criza din ultimii ani care a sărăcit populaţia din mediul urban, retragerea într-o zonă cu costuri de trai reduse, fuga de aglomeraţie şi de stres, precum şi faptul că au o calitate a vieţii mai bună cu acelaşi venit lunar.

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

Din aceeași categorie

Informări publice - 2 mai 2024

Autorizaţia de construire nr. 164 din 18.04.2024 şi Autorizaţia de construire nr. 166 din 18.04.2024. Se autorizează executarea lucrărilor de construire pentru „Construire două locuinţe[...]
2024-05-02 citeste mai mult
Anunţ de participare - Programul de finanţare nerambursabilă al Municipiului Braşov pentru proiecte sportive - 2 mai 2024

Anunţ de participare privind atribuirea în anul 2024 a contractelor de finanţare nerambursabilă din bugetul local al Municipiului Braşov în cadrul Programului de Finanţare Nerambursabilă[...]
2024-05-02 citeste mai mult
După 6 ani de la primul „gând”, intersecţia de la Hanul din Ardeal ar putea fi resistematizată

Drumarii braşoveni încearcă de aproape şase ani să resistematizeze mai multe intersecţii problemă, însă nu au reuşit să realizeze partea de proiectare, deoarece la licitaţiile derulate[...]
2024-05-02 citeste mai mult
Cât ia un veterinar „chemat la urs”

Urşii le dau tot mai multe bătăi de cap autorităţilor, iar gonirea şi relocarea acestora din intravilanul localităţilor înseamnă şi o serie de costuri. Astfel, la orice intervenţie este[...]
2024-05-02 citeste mai mult
RATBV va cheltui peste 176.000 de lei pe produse de curăţenie

Pentru a asigura o curăţenie corespunzătoare în mijloacele de transport în comun, dar şi în spaţiile administrative, inclusiv terminalele de transport, operatorul de transport[...]
2024-05-02 citeste mai mult