Braşovia 2021

Pentru anul 2021, România este propusă ca ţară care va desemna ,,Capitala Culturală Europeană”, alături de Grecia, iar Braşovul se numără printre oraşele candidate la acest titlu alături de Timişoara, Iaşi, Cluj Napoca, Craiova, Arad, Oradea, Alba Iulia sau Sfântu-Gheorghe.
Reprezentanţii Primăriei vor ca Braşovul să aibă cele mai mari şanse de câştig în această competiţie internă, astfel că au demarat conturarea unui concept de candidatură cât se poate de original. Conceptul „Braşovia 2021” porneşte de la ce are Braşovul şi îl diferenţiază de toate celelalte oraşe din ţară care şi-au anunţat candidatura, astfel încât să fie cât mai original şi să aibă cele mai mari şanse de câştig. Una dintre strategii este ca şi celelalte localităţi din zona Ţării Bârsei să candideze alături de Braşov pentru acest titlu. „Acest concept a şi fost aprobat în şedinţa Consiliului Local de vineri. De asemenea, pentru a putea câştiga această competiţie, va trebui să venim cu o abordare originală. Vom lua în calcul toate punctele forte ale Ţării Bârsei, astfel încât, în acest proiect să fie implicate toate localităţile învecinate, nu doar municipiul Braşov”, a explicat primarul Braşovului, George Scripcaru.
Acesta a enumerat o serie dintre punctele forte ale Braşovului în competiţia cu celelalte oraşe: Prima Şcoală Românească; spirit multi-etnic, cosmopolit; teatru, operă, filarmonică, muzee; junii; cetatea pre-romană Braşovia; breslele istorice; Biserica Neagră, dar şi bisericile fortificate şi cetăţile medievale din împrejurimi.

Nurnbergul, Linzul şi Sibiul ne vor da o mână de ajutor
Pentru a completa dosarul de candidatură este necesară şi achiziţia de consultanţă specializată, iar edilii fac demersuri şi pentru a obţine şi sprijinul altor oraşe cu care Braşovul are relaţii de prietenie şi care au avut „experienţa” capitalei culturale europene. „Vom încerca să obţinem sprijinul oraşului austriac Linz, care a fost capitală culturală europeană, şi cu care suntem înfrăţiţi, dar şi să colaborăm cu Nurnbergul. De asemenea, voi discuta cu primarul Sibiului, Klaus Iohannis, care a fost Capitală Culturală Europeană în 2007, pentru ca să ne dea o mână de ajutor în conturarea acestui concept. Pentru a implementa proiectele necesare obţinerii acestui titlu avem în vedere depunerea de cereri de finanţare pentru obţinerea fondurilor europene în ciclul bugetar 2014-2020”, a precizat George Scripcaru. Viceprimarul Adrian Atomei a ţinut să sublinieze faptul că obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană va aduce Braşovului beneficii pe termen lung. „Braşovul va căpăta o nouă dimensiune culturală, vom rămâne cu o serie de evenimente care, în timp, vor deveni tradiţionale, dar şi cu o infrastructură modernizată”, a punctat Atomei.

O „Cartă Albă” a evenimentului
Totodată, în perioada următoare va fi elaborată o „Cartă Albă” a tuturor instituţiilor ce vor fi implicate în definirea obiectivelor proiectului, respectiv un protocol consensual între toate forţele politice, economice, sociale locale şi regionale. Primarul a precizat că se va constitui un grup neutru de consultanţi de elită care să contureze rapid strategia de poziţionare a Braşovului în competiţia pentru Capitală Culturală Europeană. Din acest grup vor face parte experţi, oameni de cultură, strategi, experţi europeni,  independenţi  şi care vor avea ca misiune identificarea elementelor care pot constitui elemente forte pentru selectarea Braşovului drept Capitală Culturală europeană; redactarea unei strategii de dezvoltare socio-economică şi culturală  pe termen  lung, validarea ştiinţifică şi culturală a strategiei şi susţinerea ei în mediile din care provin membrii săi, pentru un lobby eficient noţional şi european. Tot în scurt timp va fi constituită o echipă de proiect, formată din profesionişti cu experienţă şi rezultate anterioare în proiecte de anvergură naţională şi internaţională.

Până la finele anului se va defini întregul concept
Conform hotărârii de Consiliu Local prin care s-a definit conceptul „Braşovia 2021”, luna aceasta, va avea loc achiziţia serviciilor de realizare a cercetării calitative şi cantitative care să evidenţieze percepţia locuitorilor despre oraş, politici culturale, nevoia percepută şi nevoia latentă de cultură, atitudinea faţă de străini sau europeni, percepţia despre impactul nominalizării Braşovului, drept Capitală Culturală Europeană, percepţia despre responsabilitatea individuală sau instituţională în cadrul strategiei de preselecţie.  În august, se vor achiziţiona serviciile de realizare a unui audit complex – sociologic, economic, urbanistic, cultural care să realizeze analizele SWOT şi PESTEL , ce vor sta la baza strategiei de dezvoltare, iar în septembrie urmează a fi achiziţionate serviciile de realizare a strategiei de dezvoltare durabilă  şi de dezvoltare a conceptului „Braşovia 2021”, iar până la finele acestui an, întregul concept să fie definit.