Braşovul a pierdut Olimpiada din 2020. Lipsa autostrăzii şi a aeroportului ne-au tras în jos în competiţia cu elveţienii din Lausanne

Vineri, la Kuala Lumpur (ora 17:45 - ora locală, ora 12:45 – ora României), reprezentanţii Comitetului Olimpic Internaţional (CIO) au anunţat verdictul final în ceea ce priveşte organizarea Jocurilor Olimpice de Tineret din 2020. Braşovul a pierdut această competiţie în faţa contracandidatului său, Lausanne, oraş care găzduieşte şi sediul CIO, din 1915. În cadrul cele de-a 128-a reuniuni a CIO de la Kuala Lumpur, capitala Malaeziei, candidatura României a primit 10 voturi, în timp ce oraşul elveţian, 71. Comisia de evaluare, condusă de chinezul Yang Yang, a stabilit că ambele oraşe sunt capabile să organizeze jocurile, dar Lausanne a fost ales în special pentru buna funcţionare a instalaţiilor sportive existente, temporare şi demontabile.

Primarul Braşovului, George Scripcaru, a precizat că oraşul de sub Tâmpa a fost dezavantajat în duelul cu Lausanne de legătura cu Bucureştiul. „Toţi şi-au pus întrebarea cum ajung de la Bucureşti la Braşov? Aici este eterna problemă care ne-a adus mereu puncte negative. Au fost investiţii pentru zona Braşov, care din cauza infrastructurii s-au mutat în Ungaria de exemplu. Noi am argumentat că până în 2020 teoretic aeroportul va fi gata. În schimb, lucrările la autostrada care ne-a fost promisă până în 2017 nu au început. Până la urmă, cei care au decis, care trăiesc într-o altă lume unde lucrurile se întâmplă altfel nu cred că au avut încredere că totul va fi gata şi că transportul se va face uşor aşa cum am promis noi. Ca primar al Braşovului am promis lucrurile pe care le puteam face, nu puteam să vorbesc despre infrastructura naţională, despre autostrăzi. Îmi pare rău, dar a fost o competiţie. Ai pierdut continuă, ai câştigat continuă, nu e nici o problemă din acest punct de vedere, există viaţă şi după această etapă”, a subliniat primarul George Scripcaru. Un criteriu important în stabilirea oraşului organizator a fost ca acesta să fie conectat la un aeroport internaţional din apropiere, capitol la care Braşovul a pierdut multe puncte în favoarea localităţii elveţiene.

 

Lausanne-ul a avut „pile”

În prezentarea sa în faţa reprezentanţilor CIO, Alin Petrache, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, a subliniat că Braşovul a găzduit cu succes ediţia de iarnă din 2013 a Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE), iar sporturile de iarnă sunt foarte populare în zonă. Un clip video legat de Braşov a fost difuzat, prezentând bazele şi facilităţile din zonă, precum şi unităţile de cazare. Candidatura oraşului elveţian Lausanne a fost susţinută de Patrick Baumann, membru CIO şi secretar general al Federaţiei Internaţionale de Baschet (FIBA), care a spus că localitatea are avantaj domeniul sportului şi al educaţiei. De cealaltă parte, Braşovul a avut o serie de avantaje economice, pornind de la bugetul de organizare incomparabil mai mic decât al oraşului elveţian, dar şi faptul că sportivii ar fi avut condiţii net superioare de cazare în hoteluri renumite din Poiană. 

Din păcate, Braşovul s-a ales doar cu o diplomă de consolare pentru eforturile pe care le-a făcut în vederea depunerii candidaturii, aceasta fiindu-i înmânată administratorului public al Braşovului, Miklos Gantz, care a fost şeful delegaţiei României la CIO. Olimpismul înseamnă şi fair-play, colegialitate, colaborare. S-a observat acum că oraşul Lausanne este altceva, sediul CIO este acolo. De la început când am aflat contracandidata, mi-am dat seama că va fi foarte greu pentru noi şi de aceea ne-am pregătit foarte bine, cred că am făcut un proiect foarte bun. Cred că am avut argumente mai multe faţă de Lausanne, dacă ne uităm şi la noul concept al preşedintelui Thomas Bach, care a spus să nu se mai organizeze competiţii care să coste foarte mult. Ne-am încadrat exact în acest punct de vedere, dar ca în orice competiţie în care se votează există şi componenta numită lobby, pe care noi nu l-am făcut. În discuţiile premergătoare, cei din comitetul de evaluare, de analiză, ne-au spus că dincolo de ce am prezentat noi ca argumente, ca detalii, mai avem nevoie de ceva, de lobby. Aici fiecare poate să tragă concluzii fără să mai comentez eu. În schimb, costurile la noi erau mai reduse, satul olimpic era extrem de compact, bazele erau la distanţe apropiate”, a punctat George Scripcaru.

 

„Ar fi fost normal să câştigăm”

Primarul Râşnovului, Adrian Veştea, care a făcut parte din delegaţia României la CIO, a precizat că oraşul pe care îl reprezintă îşi va face în continuare datoria faţă de sport şi va organiza în continuare etapele de Cupa Mondială la sărituri cu schiurile şi Campionate Mondiale de schi nordic. „Competiţia a fost una foarte serioasă. Până la urmă ne-am «bătut» cu Lausanne. Dacă se mergea pe principiile agendei 2020 stabilită chiar de CIO, era normal să câştigăm. Aveam costuri mult mai reduse, distanţele dintre baze şi satul olimpic erau mici. Membrii au considerat, însă, altceva. Şi pentru Olimpiada din 2022, Almaty a venit cu un proiect cu costuri mult mai mici decât Beijing, dar a pierdut. Nu este o tragedie, mergem înainte, privim spre viitor. Faptul că am ajuns în această finală este un lucru extraordinar. Sper că pe viitor vom candida din nou pentru această competiţie şi că vom obţine organizarea ei”, a precizat primarul Adrian Veştea.

 

De la 14 la 42 de milioane de dolari

Jocurile din ianuarie 2020, care se vor desfăşura la 12 discipline, în cinci sporturi de iarnă, vor fi organizate împreună cu Franţa, prin staţiunea Tuffes a Prémanon, care va găzdui probele de sărituri cu schiurile, biatlon şi combinata nordică. Celelalte probe se vor derula la Lausanne (hochei pe gheaţă, patinaj artistic şi patinaj viteză), iar schiul alpin va avea loc la Leysin, Villars şi Les Diablerets. Oraşul elveţian a promis un buget de 42,2 milioane de dolari, (faţă de bugetul estimate de Braşov de numai 14 milioane de dolari) asigurat în proporţie de 66% din subvenţii publice.