Braşovul, al doilea Bucureşti: De la 3.506 hectare la 11.056

Oraşele se extind sau se contractă în funcţie de mai mulţi factori. De pildă, dezvoltarea industrială sau migraţia. Un raport întocmit de Banca Mondială despre oraşe-magnet prezintă evoluţia Braşovului în ultimele decenii.
Astfel, din 1993 şi până în 2021 suprafaţa intravilană a municipiului Braşov a crescut de la 3.506 hectare la 11.056, fiind practic a doua cea mai mare suprafaţă din ţară după Bucureşti, care avea 15.250 de hectare şi a ajuns la 23.975. După Braşov, urmează Clujul, care era mai mare pe vremuri decât oraşul de la poalele Tâmpei, cu o creştere de la 3.979 de hectare la 10.941 de hectare.
„În ansamblu, Braşovul este un oraş dinamic, în curs de expansiune. După aproape 20 ani, Braşovul şi încă câteva zeci de oraşe se află în continuare în stadiul de transformare a fostelor platforme industriale sau de ocupare a terenurilor goale din zonele peri-urbane”, se precizează în acest studiu.
Expansiunea spaţială nu este legată exclusiv de tendinţele economice şi demografice pozitive, întrucât chiar şi unele oraşe mai puţin prospere sau dinamice au continuat să-şi extindă masa urbană. Dezvoltarea neplanificată determinată de preţul terenurilor, accesibilitatea autovehiculelor pentru un număr tot mai mare de oameni, schimbarea nivelului de trai şi a stilului de viaţă inclusiv prin preferinţa pentru locuinţe mai mari (unifamiliale) în în zone mai liniştite şi mai puţin poluate şi creşterea mobilităţii clasei superioare şi de mijloc contribuie la expansiunea zonei construite.
În această categorie sunt incluse oraşe mari, cu o economie prosperă, unde dezvoltarea periurbană a avut loc în ciuda unui nucleu urban relativ stagnant, şi chiar unele oraşe mai mici, de exemplu, cele aflate în vecinătatea unui pol dinamic. Cluj-Napoca, Ploieşti şi Braşov sunt câteva exemple de poli de creştere cu cea mai rapidă expansiune, în timp ce Zalău şi Târgovişte sunt exemple interesante de creştere a oraşelor de dimensiuni medii.

De la dezindustrializare, la atragerea de noi investitori
Specialiştii Băncii Mondiale mai spun în acest studiu că în ciuda dezindustrializării, Braşovul a atras noi investitori şi chiar a reconvertit câteva dintre fabricile existente, de exemplu Sofimat Braşov Logistics Park, construit pe amplasamentul fostei platforme industriale Rulmentul. Au fost dezvoltate noi parcuri industriale, mai ales în afara limitelor administrative ale oraşului (Ghimbav, Codlea). Supermarketurile şi centrele comerciale sunt distribuite uniform în cartierele de blocuri, în timp ce clădirile de birouri sunt concentrate în centrul civic (Centrul Nou).
„În ciuda modelelor sănătoase de creştere, există câteva zone industriale dezafectate vizibile în cadrul ţesutului urbane dens ce totalizează 188,3 ha, adică 6,4% din suprafaţa construită, conform unui studiu realizat de Filip şi Cocean în 2012. Creşterea rezidenţială variază de la case unifamiliale la clădiri de înălţime medie, construite de regulă ca parte a unor comunităţi „suburbane” planificate, situate de-a lungul periferiei urbane. Satele limitrofe (Sânpetru, Hărman) şi oraşele mai mici din jur (Ghimbav) s-au densificat şi s-au extins de asemenea în mod semnificativ. Accesul la servicii Nivelul ridicat de urbanizare a zonei metropolitane creează o distribuţie echitabilă a facilităţilor, deşi cea mai mare concentraţie rămâne în interiorul nucleului urban. Cele trei oraşe învecinate, Săcele, Râşnov şi Ghimbav, au continuat să crească şi să preia o parte din presiunea pusă pe serviciile publice urbane”, se precizează în acest studiu.

Cea mai mare expansiune spaţială din 2006 până în 2018
Între 2006 şi 2018, cea mai intensă expansiune spaţială s-a înregistrat în şi în jurul a patru dintre cei şapte poli de creştere: Cluj-Napoca, Ploieşti, Timişoara şi Braşov, în timp ce Deva şi Slatina au înregistrat o evoluţie negativă a suprafeţei construite – contracţie/fragmentare, chiar dacă în marja de -5%.

Populaţie mai mare în zona peri-urbană
În ultimele decenii, a scăzut populaţia urbană, care a ajuns la 289.190 de persoane, dar a crescut în zona inelului peri-urban (Braşov, Sânpetru, Săcele, Râşnov, Cristian, Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Bod) de la 69.279, în 1992, la 87.782, potrivit recensământului din 2017. Suprafaţa construită urbană a crescut cu 7,13% în timp ce în zona peri-urbană creşterea este de 22,85%.
De cealaltă parte, 160 localităţi, adică jumătate din cele 319 localităţi din România, se află într-o situaţie foarte dificilă din punct de vedere demografic. Acestea sunt situate în judeţe care suferă de pe urma migraţiei şi a ruralizării (sau, în cazul localităţilor Victoria, Rupea, Predeal, Zărneşti, Codlea şi Făgăraş din judeţul Braşov, se află în curs de ruralizare, contrar tendinţei din judeţ şi nu atrag imigranţi). (BizBrasov.ro)