Braşovul anului 2020: fără autostradă, fără aeroport, fără terenuri pentru extindere economică

Social-democraţii braşoveni au organizat o dezbaterea publică „Braşovul 2016 - 2020, perspective economice privind dezvoltarea oraşului”. La eveniment au participat, printre alţii, preşedintele PSD Braşov, Constantin Niţă, jurnalistul şi analistul politic Bogdan Chirieac, directorul executiv al Consiliului Judeţean Braşov, Mihai Pascu, precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau ai unor unităţi de învăţământ preuniversitar şi universitar.
Participanţii au încercat să facă o „radiografie” a ultimilor 10 ani, dar au venit şi cu propuneri privind dezvoltarea oraşului.
„S-a făcut mult în Braşov, este un oraş frumos, curat, dar problema este că nu este conectat la restul Europei.  Este un oraş cu un potenţial uriaş, dar, în ultimii 25 de ani, tot ce a păţit România a păţit şi Braşovul, care era un important centru industrial şi turistic”, a declarat Chirieac.
Pe de altă parte, Constantin Niţă a declarat că „Braşovul arată bine, dar trebuie să vedem ce facem mai departe. Au apărut zone industriale spre Codlea sau Cristian, fiecare a construit ce şi unde a vrut, dar va mai avea oraşul terenuri pentru extindere? Oraşul trebuie să îşi definească direcţiile de dezvoltare, iar cei care doresc să obţină funcţii de conducere la nivel local trebuie să se gândească la aceste aspecte.  Am o singură provocare adresată celor care doresc să candideze, să încerce să aducă lângă municipiul Braşov, Cristianul, Ghimbavul, Sânpetrul.  Măriţi intravilanul şi aduceţi aceste localităţi lângă oraş. În felul acesta se poate respira, din punct de vedere economic. Peste 20 de ani Braşovul nu se va mai putea dezvolta în limitele pe care le are acum”.  

Orgoliile politice, o frână în calea dezvoltării
Cum era de aşteptat, „capete de afiş” ale dezbaterii au fost autostrada spre Bucureşti şi Aeroportul Braşov. „Acest oraş poate fi un nod în care să se întâlnească mai multe autostrăzi. De asemenea, lipsa aeroportului constituie un punct slab al Braşovului”, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov, Silviu Costea.
„Cât timp aeroportul va fi doar o miză politică, nu va fi gata. Dacă nu erau orgoliile politice, putea fi gata de mult. De altfel, acest proiect nu cred că va avansa până după alegeri. Cât despre autostrăzi, cât timp va exista competiţia dintre Braşov - Comarnic şi Sibiu-Piteşti, nu cred că se va face vreun progres”, a adăugat directorul executiv al Consiliului Judeţean Braşov, Mihai Pascu.  
De altfel, Constantin Niţă a spus că de-a lungul anilor, Braşovul a fost dezbinat, iar toţi au acţionat conform principiului „fiecare pentru el şi Dumnezeu pentru toţi. De când sunt în politică se tot vorbeşte despre autostradă şi aeroport. Nu cu mult timp în urmă, s-a pus problema ca Otopeniul să preia aeroportul de la Braşov, s-a vorbit cu ministrul Transporturilor, însă un alt parlamentar a spus că nu este de acord. Ponta, şmecheraş cum e, s-a legat de acest lucru şi a spus că nu avem nevoie de aeroport. Nu se mai poate aşa. Noua clasă politică trebuie să găsească problemele care ne unesc, nu pe cele care ne despart”.

Polonia, un exemplu pentru România
O altă temă discutată în cadrul acestei dezbateri a fost legată de taxele şi impozitele locale. Legat de acest subiect, Constantin Niţă a spus că noul Cod fiscal este unul bun, iar autorităţile locale trebuie să găsească politici prin care să îi atragă pe investitori şi să dezvolte capitalul autohton. În acest sens, el a prezentat cazul unui oraş din Polonia: „Acolo, în cadrul Primăriei, există un serviciu care se ocupă de această problemă. Echipa îl primeşte pe investitor, dar îi precizează că trebuie să colaboreze cu o companie locală şi îi prezintă o listă cu posibilii parteneri. Cred că acest model ar putea fi aplicat şi în România, iar în acest fel, cred că firmele de aici s-ar putea dezvolta”.
Pe de altă parte, Mihai Pascu a amintit că în multe comune, primăriile au probleme din cauza veniturilor neîncasate de la persoanele amendate: „De multe ori, pe numele unor prostituate sau hoţi de lemne se emit amenzi. Sumele, destul de mari, sunt trecute la capitolul venituri, dar sunt aproape imposibil de încasat. Problema este că acestea apar în bugetul local, iar când se redistribuie sumele pentru echilibrarea bugetelor locale, din cauza veniturilor neîncasate, autorităţile locale primesc mai puţini bani de la bugetul de stat. Eu cred că această problemă trebuie rezolvată într-un fel sau altul”, a explicat Pascu.

„Nu este vina procurorilor că aplică o legislaţie aberantă”
În timpul discuţiilor, analistul politic Bogdan Chirieac  a afirmat că dezvoltarea României este pusă acum sub semnul întrebării din cauza numeroaselor anchete ale procurorilor anticorupţie: „E drept, lucrurile nu se mai puteau derula cum s-au derulat, dar cred că au trecut de la o extremă la cealaltă. Cred că acum, obiectivul tuturor ar trebui să fie supravieţuirea. Cei care au contracte cu statul pot fi atinşi de epidemia denunţurilor, iar cei care îşi desfăşoară activitatea în mediul privat sunt zdrobiţi de controale. Pe de altă parte, dacă un om de afaceri nu contribuie la campania electorală, îl ia ANAF-ul, iar dacă o face, ajungi pe mâna DNA”. El a mai spus că problemele au apărut după ce în Europa s-a anunţat o cruciadă împotriva corupţiei, după ce Rusia a invadat Ucraina fără să tragă nici un foc de armă. „După acel moment, nu toate statele au acţionat la fel. De exemplu, în Cehia, Parlamentul a tăiat bugetul DNA-ului local. România a ales altă cale, iar după câţiva ani, avem un bilanţ cu premieri, miniştri, parlamentari şi oameni de afaceri arestaţi. De asemenea, multe proiecte cu finanţare europeană sunt blocate din cauza anchetelor”. În aceste condiţii, el a spus că obiectivul viitorilor parlamentari va fi să definească abuzul în serviciu, conflictul de interese sau incompatibilitatea, pentru că, a argumentat el, „nu este vina procurorilor că aplică o legislaţie aberantă. Dacă stai la o discuţie cu un politician, e trafic de influenţă”.