Braşovul ar putea deveni un judeţ al depozitelor de deşeuri ilegale

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Adrian Gabor a atras atenţia ieri, într-o conferinţă de presă, că judeţul Braşov riscă să fie invadat de gunoaie. Potrivit legislaţiei, autorităţile publice au obligaţia de a asigura serviciul de salubrizare fie printr-un serviciu propriu, fie prin intermediul unor operatori privaţi. În ambele situaţii, operatorul trebuie să respecte prevederile referitoare la colectarea selectivă şi depozitarea acestora. „Una dintre obligaţii este ca operatorul să aibă încheiat un contract de depozitare a deşeurilor cu o rampă ecologică. Cu toate acestea există autorităţi publice locale care fie prin operatorul propriu, fie prin cel privat, colectează deşeurile de la populaţie şi agenţi economici, dar nu au semnat nici un contract de depozitare”, a declarat Gabor.
„De exemplu, Dumbrăviţa nu are contract de depozitare şi s-a ajuns la situaţia extremă ca situl Natura 2000 din această localitate să fie în pericol”, a afirmat reprezentantul administraţiei judeţene. Alte primării despre care Gabor susţine că nu au contracte de depozitare sunt Beclean şi Mândra.

Făgăraş - 70 de tone, Şercaia - 526 de tone
Alte administraţii locale, a continuat reprezentantul administraţiei judeţene, scriptic, sunt în regulă, au contracte semnate, dar duc la groapa ecologică doar o mică parte din deşeuri. Astfel, Gabor precizat că în baza analizării datelor pe care le-a obţinut de la APM Braşov, a descoperit situaţii cel puţin ciudate. „Comuna Şercaia a depus anul trecut la depozitul ecologic de la Braşov 526 de tone de deşeuri. În schimb, Făgăraşul a adus 70 de tone, iar jumătate din cantitate este produsă de un operator economic din localitate. De altfel, recent, o maşină a fost surprinsă aruncând gunoi pe dealul Galaţiului din Făgăraş (rampă la care depozitarea a fost sistată încă din anul 2009 – n.red.). Tot în respectiva zonă este o situaţie cel ciudată. În Făgăraş şi Beclean deşeurile sunt preluate de acelaşi operator, Saclo Serv, dar acesta are contract de depozitare doar pentru Făgăraş”, a declarat Gabor.
Adrian Gabor a mai spus că tot anul trecut, comuna Feldioara a depozitat la Braşov 155 de tone de deşeuri, cantitate din care aproximativ jumătate provine de la agenţi economici. În schimb, a continuat el, „în localităţile Rotbav, Codlea, Dumbrăviţa, Şercaia, Făgăraş – pe dealul Galaţiului şi Zizin există încă depozite neconforme care mai sunt încă utilizate”.
Primarul Făgăraşului, Sorin Mănduc, nu a putut fi contactat pentru a obţine un punct de vedere referitor la situaţia deşeurilor.

Unde se poate arunca legal gunoiul
Localităţile din judeţul Braşov pot depune deşeurile la trei depozite ecologice din zonă, respectiv în cel de la Braşov sau la cele de la Sighişoara (jud. Mureş) şi Sibiu. De asemenea, mai este deschisă rampa de la Rupea, însă la aceasta urmează a fi sistată depozitarea în cursul anului 2017 (termen stabilit încă din anul 2009).
Pentru ca judeţul Braşovul să nu devină o imensă groapă de gunoi, Gabor a făcut apel la instituţiile abilitate, de la Garda de Mediu, la Prefectură, cerându-se „să acorde o atenţie deosebită acestui fenomen, pentru că riscăm să ne întoarcem la situaţia de acum 20 de ani, când fiecare localitate identifica un teren, şi depozita gunoiul acolo, fără a respecta nici o condiţie privind protejarea solului şi a pânzei freatice. La aceasta se adaugă şi posibilele sancţiuni pentru nerespectarea condiţiilor impuse de Uniunea Europeană în domeniul protecţiei mediului”.

Mândrenii dau vina pe făgărăşeni

Contactat telefonic, primarul de la Mândra, Ioan Şerban Taflan (foto), a afirmat că această comună face parte dintr-o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, alături de Şercaia, Părău, Şinca Veche, Şinca Nouă şi Comăna, iar operatorul care deserveşte aceste localităţi este Rural Sal SRL din Şercaia. „Pentru achiziţionarea de mijloace de transport, pubele pentru colectare selectivă şi saci, s-a implementat un proiect european în valoare totală de 1,5 milioane de euro. În fiecare gospodărie există pubele pentru colectare selectivă, iar noi facem tot posibilul ca deşeurile să fie preluate separat. În Mândra se face acest lucru de cinci sau şase ani”, a declarat primarul.
Totuşi, el a spus că în zonă sunt probleme cu deşeurile, mai ales din cauza făgărăşenilor care, „aduc moloz şi câini pe raza comunei Mândra”.

Pe de altă parte, Taflan susţine că este aproape imposibil să „împaci şi capra şi varza”. Mai precis, a declarat el, „dacă transporţi gunoiul la distanţe mari, te ia Curtea de Conturi, că de ce consumi atât de multă motorină, iar eu am păţit acest lucru. Dacă nu îl transporţi, trebuie să faci ceva cu el şi aşa se poate ajunge în situaţii în care este îngropat”.
În altă ordine de idei, primarul comunei Mândra a afirmat că multe probleme din zonă s-ar rezolva dacă la Făgăraş ar fi realizată cel puţin o staţie de transfer, dacă nu un depozit ecologic. „Această staţie ar deservi cel puţin 100.000 de locuitori, iar autorităţile locale nu ar mai fi puse în situaţia de a «improviza»”, a mai spus Taflan.

Primarul din Şercaia a renunţat să mai lupte cu „morile de vânt”

Iniţial, proiectul privind managementul deşeurilor din care fac parte comunele Şercaia, Mândra, Comăna, Părău, Şinca Veche şi Şinca Nouă prevedea realizarea, la Şercaia, a unei staţii de transfer, unde să fie aduse gunoaiele din localităţi, apoi acestea să fie transportate la un depozit ecologic. Această staţie, a declarat primarul comunei Şercaia, Cristinel Paltin (foto), nu a mai fost făcută.

„Am identificat un teren pe care putea fi amenajată, însă locuitorii comunei s-au opus. Au spus că nu vor ca la Şercaia să fie aduse gunoaiele din tot judeţul. În aceste condiţii, am renunţat la proiect, pentru că mă luptam cu morile de vânt”, a declarat Paltin.
El a mai spus că prin amenajarea acestei staţii se reduceau considerabil costurile. „Pentru localităţile deservite de Rural Sal SRL, cu bani europeni, au fost cumpărate două gunoiere şi şase tractoare cu remorcă, cu ajutorul cărora să se transporte deşeurile. Acum, pe aceste utilaje este pus sechestru, pentru că nu au putut fi acoperite costurile aferente serviciului de salubrizare. TVA-ul ne omoară, iar dacă nu vor fi făcute plăţile, utilajele vor fi scoase la vânzare”, a precizat Paltin.

Foto: TEORETIC, RAMPA DE LA FĂGĂRAŞ E ÎNCHISĂ DIN 2009. Practic, camioanele descarcă şi acum gunoaie pe Dealul Galaţiului.