Braşovul are 73 de de produse tradiţionale atestate

Din 4.400, câte au fost iniţial, au mai rămas în jur de 300 de produse atestate ca fiind tradiţionale. Producătorii care deţineau atestat de produs tradiţional au fost obligaţi la sfârşitul anului trecut să îşi obţină reatestarea după noi norme.
Braşovul conduce de departe în topul produselor reatestate, cu 73, urmat fiind de Maramureş, cu 29, şi Argeş, cu 28.
„La ora actuală avem două scheme de calitate: scheme de calitate la nivel naţional şi scheme de calitate la nivel UE. La nivel naţional avem produs tradiţional conform Ordinului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 724/2013, şi reţete consacrate pentru zona de industrie. Ambele se referă la calitatea produselor. La nivelul Uniunii Europene, avem scheme de calitate precum indicaţie geografică protejată, denumire de origine protejată şi specialitate tradiţională garantată. Urmează să apară regulament pentru produs montan şi produs în ferma mea. Tot o schemă de calitate europeană este şi produsul ecologic ”, a declarat dr. ing. Viorel Morărescu, director general în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru Agrointeligenţa.ro.
În aproape 20 de judeţe nici măcar un producător nu a reuşit (sau nu a dorit) să obţină atestatea care îi permite să îşi promoveze produsele ca fiind tradiţionale şi recunoscute de autorităţi ca atare.
În afară de faptul că produsul tradiţional poate fabricat doar în cantităţi limitate, acesta trebuie să mai respecte şi alte condiţii, la fel de stricte. „Produsul tradiţional care este un produs alimentar românesc obţinut cu materii prime locale, care nu conţine aditivi alimentari, care are o reţetă tradiţională, un procedeu şi proces tehnologic tradiţional şi se diferenţiază foarte clar de alte produse din aceeaşi categorie”, explică dr.ing. Morărescu.
Judeţele fără produse atestate sunt: Bacău, Bistriţa Năsăud, Caraş Severin, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea şi Ilfov.