Braşovul, Argeşul şi Sibiul, convocate pentru „Planul Bâlea”

Ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, s-a întâlnit la sfârşitul săptămânii trecute, la  Bucureşti, cu reprezentanţii consiliilor judeţene Argeş, Braşov şi Sibiu, subiectul discuţiilor fiind implementarea proiectului de interes naţional „Dezvoltarea infrastructurii domeniului schiabil Munţii Făgăraş  - 200  de zile cu zăpadă pe an - Dezvoltare durabilă în masivul Făgăraş”, inclus în  Masterplanul investiţiilor în turism.
Întâlnirea vine după ce, pe 29 decembrie, ministru a avut o primă întâlnire pe subiect, chiar la Bâlea Lac (vezi foto), urmată de discuţii cu primarii din localităţile incluse în proiect, la Cârţişoara.
Proiectul, declarat de interes naţional, are în vedere amenajarea a 150 km de pârtii de schi în Masivul Făgăraş (în zona Bâlea Lac – Vârful Capra), finanţarea lucrărilor urmând a fi asigurată de la bugetul de stat. În schimb, pe lista cheltuielilor care ar urma să beneficieze de finanţare de la bugetul de stat nu sunt incluse documentaţiile tehnice (studiul de fezabilitate, proiect tehnic, caiet de sarcini, ridicări topografice, etc), acestea urmând să fie realizate pe cheltuiala autorităţilor locale şi, având în vedere complexitatea proiectului şi configuraţia terenului, sumele ce sunt extrem de mari.

Păreri diferite despre parteneriatul între cele trei judeţe
Potrivit unui comunicat de presă a Consiliului Judeţean Argeş, „în urma discuţiilor s-a stabilit ca, pentru început, cele trei judeţe să semneze un contract de colaborare pentru implementarea acestui proiect, Argeşul, Sibiul şi Braşovul fiind singurele beneficiare”.
Totuşi, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Gabor, care a reprezentat administraţia judeţeană la întâlnirea cu ministrul Turismului, a precizat că discuţiile dintre cele trei consilii judeţene se vor purta pe marginea unui parteneriat ce vizează colaborarea în vederea dezvoltării turismului în Munţii Făgăraş. „Vor urma întâlniri între cele trei consilii judeţene pentru a stabili un plan privind dezvoltarea turismului. Noi avem în vedere modelul aplicat în cazul Munţilor Bucegi în anul 2013, când s-a desfăşurat ediţia de iarnă a Festivalului Olimpic al Tineretului European. Deocamdată acest parteneriat este în stadiul de discuţii”, a declarat Gabor.
În ceea ce priveşte o posibilă implicare a Braşovului în proiectul promovat de ministrul Turismului, Gabor a precizat că zonele înalte unde se doreşte construirea pârtiilor sunt în judeţele Sibiu şi Argeş. „În acest proiect, noi ne punem implica în dezvoltarea infrastructurii din judeţul nostru. De altfel, avem semnat deja contractul de finanţare cu fonduri europene a «drumului de sub munte» (care trece face legătura între judeţele Braşov şi Sibiu, pe la baza Munţilor Făgăraş - n.r.), investiţie ce se ridică la 33 milioane de euro”, a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov.  

Proiect abandonat de Ceauşescu
Despre realizarea unui domeniu schiabil în zona înaltă a Munţilor Făgăraş s-a discutat şi în anii 1970, însă „Planul Bâlea” a fost abandonat. Conform planurilor de la momentul respectiv, în Munţii Făgăraş urmau a se realiza cinci instalaţii de telegondolă, şapte instalaţii de telescaun, patru instalaţii de teleschi, 15 pârtii de schi de diferite grade de dificultate, teren de hochei, pistă de patinaj viteză, hoteluri, cazino, sală de sport, bazin de înot.
De altfel, la sfârşitul anului trecut, în timpul vizitei la Bâlea Lac, Mircea Titus Dobre a amintit că domeniul schiabil din Munţii Făgăraş „e un proiect pe care România şi-l dorea din anii 70 ai secolului trecut, nu este ceva nou sau ceva ieşit din comun. Eu cred că este un proiect foarte normal pentru România în acest moment şi cred că trebuie implementat cât mai repede cu putinţă”. Totuşi, ministrul nu a oferit mai multe detalii despre acest proiect şi mai ales despre costuri, informaţii care nu sunt disponibile nici în momentul de faţă.  

Marea întrebare: Cum se va ajunge la pârtii?
În zona Bâlea Lac, unde se doreşte amenajarea domeniului schiabil, accesul auto se poate face pe Transfăgărăşan, arteră rutieră închisă iarna, în perioada noiembrie-mai. De altfel, pentru a asigura accesul turiştilor la viitoarele pârtii de schi, va fi nevoie de investiţii masive, fie în modernizarea drumului care traversează Munţii Făgăraş, fie în realizarea unor instalaţii de transport pe cablu de mare capacitate. În ambele cazuri ar fi nevoie şi de scoaterea unor suprafeţe din fondul forestier, demers care este extrem de anevoios chiar şi în cazul unor proiecte mai mici. Ba mai mult, având în vedere că Munţii Făgăraş reprezintă o arie protejată, pentru orice investiţie vor trebui realizate studii de impact asupra mediului.
Ulterior, dacă se va trece de „etapa birocratică”, vor trebui identificate sursele de finanţare.