Braşovul, cu 30 de ani în urma Europei. Acum avem 40% din PIB-ul UE

În România, Regiunea Centru este considerată ca fiind una dezvoltată, nu la fel stau lucrurile când se face comparaţia cu Uniunea Europeană. Practic, potrivit profesorului universitar conf. dr. Constantin Duguleană (foto prim plan), care a coordonat proiectul „Contribuţii privind actualizarea strategiei de dezvoltare a judeţului Braşov”, finanţat de Universitatea Transilvania din Braşov, Regiunea Centru este cu 30 de ani în urma Uniunii Europene.

Ritmul de „recuperare”: 2000 - 11%, 2019 - 40%, 2030  - 50%
„În anul 2000, în Regiunea Centru şi, implicit în judeţul Braşov, Produsul Intern Brut (PIB – n.r.) pe locuitor reprezenta 11% din media la nivelul Uniunii Europene. Acum suntem la 40% şi abia în 2030 vom atinge nivelul de 50% faţă de media europeană. Decalajul se va menţine şi în viitor. În următorii 30 de ani, Regiunea Centru va atinge la media europeană din anul 2000 în ceea ce priveşte PIB-ul pe locuitor”, a explicat marţi profesorul universitar, în cadrul unei conferinţe de presă în care au fost prezentate proiectele de cercetare realizate de Universitatea Transilvania, cu finanţare de la Consiliul Judeţean Braşov.
Conform raportului de cercetare, în anul 2000, „diferenţa dintre PIB mediu/locuitor în UE şi PIB/locuitor în judeţul Braşov a fost de 17.600 euro, iar după 20 de ani, adică în anul 2019, această diferenţă creşte la 19.773 euro. Pentru anul 2030, se estimează că diferenţa dintre cei doi indicatori va fi de circa 21.200 euro”. În aceste condiţii, reducerea  acestui decalaj, a continuat Duguleană, trebuie să reprezinte o prioritate pentru strategia de dezvoltare a judeţului Braşov, lucru care se poate realiza, printre altele, prin înnoirea tehnologiile de fabricaţie, folosirea eficientă a resurselor locale, creşterea competitivităţii pe pieţele interne sau internaţionale, creşterii nivelului de educaţie,  combaterea sărăciei, atât de evidentă în multe zone ale judeţului.

Judeţul Braşov, similar ca structură economică zonelor dezvoltate din Uniunea Europeană  
Constantin Duguleană susţine că, din punct de vedere al ponderilor, structura economică a judeţului Braşov corespunde unei economii dezvoltate: „De exemplu, industria reprezintă 25% din economia judeţului. Avem o pondere echilibrată a ramurilor economice, astfel că în viitoarea strategie nu trebuie stabilit ca obiectiv accelerarea uneia dintre ramuri”. De altfel, în raportul cercetării coordonate de el se ara+tă că „obiectivele strategice de dezvoltare economică trebuie să fie formulate într-un mod general, având scopul să genereze efecte pozitive în toate domeniile. Se mai poate menţiona că, o strategie care să favorizeze un anumit domeniu de activitate poate duce la o risipă de resurse, prin alocarea necorespunzătoare a acestora de către agenţii economici. Acest lucru se poate vedea cu uşurinţă în multe cazuri: facilităţi turistice abandonate concomitent cu lipsa dotărilor din spitale, subvenţionarea consumului concomitent cu lipsa investiţiilor etc”. În acelaşi document se mai arată că „realizarea Aeroportului din Braşov şi integrarea sa în viaţa economică şi socială, va avea un efect pozitiv, semnificativ, asupra întregii activităţi economice din judeţul Braşov. De asemenea, conectarea judeţului la reţeaua naţională de autostrăzi este deosebit de importantă”. Tot în raportul de cercetare se menţionează că prin strategie ar trebui să se acorde o mare importanţă serviciilor sanitare şi sociale, protecţiei mediului şi să includă măsuri menite să elimine corupţia.

Braşovul are multe unităţi turistice, dar acestea nu sunt suficient valorificate
Constantin Duguleană a atins şi subiectul turismului, afirmând că din anul 2000, capacitatea de cazare în judeţul Braşov a crescut de peste două ori. „S-au făcut investiţii masive în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii de cazare, astfel că acum suntem la un nivel foarte ridicat din acest punct de vedere. În schimb, dacă ne uităm la gradul de folosire a unităţilor de cazare, observăm că acesta este foarte mic. Un obiectiv al strategiei de dezvoltare ar trebui să fie creşterea gradului de folosire a capacităţii de cazare, nu creşterea numărului de locuri”, a mai declarat Duguleană.
Conform raportului de cercetare, „în perioada 2000 – 2007, numărul locurilor de cazare a avut o creştere relativ redusă, de la 10.549 locuri în anul 2000, la 12.643 locuri în anul 2007. O creştere explozivă a capacităţii de cazare a avut loc după anul 2007, anul în care România a devenit membră a Uniunii Europene. În anul 2017, numărul locurilor de cazare a ajuns la 29.811, ceea ce reprezintă o creştere de mai mult de 2,3 ori faţă de 2007”.