Braşovul, între ciocan şi nicovală, cu cele cinci gropi de gunoi neînchise

Martie 2016, gunoaie deversate la groapa de la Făgăraş, pe hârtie declarată închisă.

După ce în timpul întâlnirii din 21 ianuarie dintre conducerea CJ şi parlamentarii Braşovului au fost discuţii încinse în ceea ce priveşte închiderea gropilor de gunoi neconforme, ieri, în timpul şedinţei de plen a Consiliului Judeţean Braşov, problema a fost reluată. Astfel, consilierul judeţean Gheorghe Postolache (PER), a reamintit pe scurt istoricul problemei legate de managementul deşeurilor în judeţul Braşov, subliniind faptul că situaţia judeţului Braşov şi a Consiliului Judeţean este una delicată. „Sunt cinci depozite de deşeuri la care nu s-a făcut aproape nimic, alte două la care s-a lucrat în proporţie de 40% - 80% şi se impun nişte măsuri urgente, pentru că altfel amenzile sunt extrem de mari (1,5 milioane de euro pe lună, după estimări anunţate anterior - n.r.). Dumneavoastră v-aţi implicat foarte mult în ceea ce priveşte proiectul aeroportului, modernizarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, dar, după ce organizăm Comisia de Mediu din Consiliul Judeţean, unde va trebui să stabilim o persoană care să o înlocuiască pe Roxana Mînzatu (PSD), care a obţinut un mandat de parlamentar, împreună cu aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean, va trebui să acordăm o atenţie deosebită managementului deşeurilor”, a declarat consilierul.
Totodată, el a reamintit că în 19 ianuarie a fost la o întâlnire la Ministerul Dezvoltării Regionale, la care au participat şi reprezentanţi ai ministerului Mediului şi ai Ministerului Fondurilor Europene, iar în timpul acelor discuţii s-au exprimat câteva poziţii. „Cred că va trebui să luăm şi noi anumite decizii. Şi la Făgăraş avem o astfel de situaţie. Vechea administraţie nu a luat nicio măsură. Nu mai vorbesc de acum încolo sub nicio formă, doar pe hârtie să figurăm cu o groapă de gunoi închisă. Mai este o problemă: din punctul de vedere al modalităţii de atragere a fondurilor europene şi mă refer aici la POIM pe acest domeniu, conform ghidului, cererile de finanţare pot fi depuse doar de Consiliul Judeţean. Noi, în comisia de mediu, am făcut anumite demersuri. Am discutat cu Executivul Consiliului Judeţean, am propus ca zona Fărăgaş să devină un pol care să gestioneze acest , dar va trebui ca această strategie să devină o prioritate, pentru că altfel, reamintesc, vom plăti amenzi şi, mai mult sau mai puţin, acestea vor fi suportate tot de către cetăţeni”, a precizat Postolache, făgărăşean de loc.
Totodată, el afirmat că, în conformitate cu directivele europene, trebuie să depunem la gropile de gunoi cu 50% mai puţine deşeuri faţă de anul 1995. „Ar fi trebuit să avem o strategie de colectare selectivă şi de valorificare, dar nu s-a făcut mare lucru nici în acest domeniu”, a mai afirmat consilierul PER.
De asemenea, în timpul intervenţiei el a amintit că „s-a început demersul cu ISO Mediu (structura asociativă din care fac parte mai multe primării din judeţ, care trebuia să se ocupe de managementul deşeurior - n.r.). Poate reuşim să îl revigorăm, dar nu toţi primari sunt de acord. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere că nu toate primăriile se pot descurca singure, astfel că au nevoie de sprijinul nostru”.

Discuţii la Ministerul Mediului
Preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, a afirmat că problema este cunoscută  de administraţia judeţeană. „Astăzi (ieri – n.r.) la Ministerului Mediului voi fi eu, Adrian Gabor (vicepreşedintele CJ), dar şi administratorul public al judeţului, Daniel Gligoraş. Vom încerca să găsim toate soluţiile. Dacă ne referim strict la Făgăraş, primăria municipiului nu a dorit să facă parte din ISO Mediu. Dar, haideţi ca toate aceste lucruri să le discutăm la şedinţa ordinară, ca să nu se mi spună că afectăm programul unor consilieri”, a declarat Veştea.
Gheorghe Postolache a răspuns că situaţia de la Făgăraş s-a schimbat: „Ei au mers pe ideea că groapa a fost preluată de Consiliul Judeţean şi că nu au nici o implicare. În urma unor analize mai atente, s-a observat că din punct de vedere al cadastrului, aparţinea tot Făgăraşului. Primarul a înţeles, iar în luna decembrie, prin hotărâre de Consiliu Local a fost preluată înapoi de către CL Făgăraş şi există o deschidere totală”.

Pentru judeţul Braşov a fost elaborat un plan de management al deşeurilor
În timpul discuţiilor privind acest subiect, a intervenit şi consilierul judeţean Mihail Veştea (PNL), care a spus că „din 2013, România nu are un Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Fără acest document, nu putem să depunem nici o cerere de finanţare în vederea obţinerii fondurilor europene. În ceea cea ce ne priveşte, pentru judeţul Braşov a fost elaborat un Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, dar pentru acesta nu s-au putut obţine avizele necesare şi nici nu l-am putut aproba, pentru că, în urma discuţiilor cu cei de la Ministerul Mediului, ni s-a spus că trebuie să aşteptăm să fie aprobat întâi planul naţional, întrucât cele două documente trebuie să fie corelate, iar proiectele cu finanţare europeană trebuie să răspundă cerinţelor acestor documente. Acesta este motivul pentru care nu vom putea depune proiecte cel puţin un an, când se estimează că se va aproba planul naţional”. În tot acest timp, a mai spus Mihail Veştea, „suntem presaţi să închidem gropile. Va trebui să avem o discuţie şi cu cei de la POIM, să vedem în ce măsură, dacă începem să facem nişte investiţii, ele vor deveni eligibile. Dar trebuie să avem mare grijă, pentru că, dacă nu respectăm anumite reguli să fim puşi în situaţia de a plăti corecţii. Practic, va trebui să avem o legătură permanentă cu cei de la Ministerul Mediului şi cei de la POIM, pentru ca fiecare pas pe care îl facem să fie în concordanţă cu reglementările acestora”.