Braşovul (ne)descoperit: Zona Rupea începe să-şi creeze propria identitate turistică

În cadrul târgului de turism „Transylvania Tourism Fair” ce s-a desfăşurat Braşov, în perioada 17 – 19 martie, organizatorii au pregătit un InfoTrip în zona Rupea, scopul fiind de a prezenta potenţialul turistic al acestei regiuni din judeţ. Zona este una dintre cele mai sărace ale judeţului, însă este extrem de bogată în obiective cultural-turistice, printre principalele atracţii fiind ansamblul Bisericii Fortificate de la Viscri, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, sau Cetatea de la Rupea, reabilitată anii trecuţi, cu fonduri europene. De asemenea, zona Rupea a început să devină cunoscută şi ca una în care se pot organiza drumeţii cu bicicleta, localităţile Viscri şi Buneşti reprezentând „un capăt de linie” pentru reţeaua de piste special amenajate, ce se întinde în trei judeţe (Braşov, Mureş şi Sibiu) şi trece prin localităţi precum Sighişoara sau Biertan (judeţul Sibiu, unde, la fel, biserica fortificată este inclusă în patrimoniul mondial UNESCO).
 
Cetatea Rupea, obiectivul în jurul căruia s-ar putea dezvolta regiunea
După finalizarea lucrărilor la Cetatea Rupea, obiectivul a fost redeschis, după mulţi ani, vizitatorilor. Practic, înainte de efectuarea lucrărilor, fortificaţia era o ruină, iar porţiunile de zid sau turnurile care mai rămăseseră în picioare riscau să se prăbuşească. Fortificaţia a fost construită pe stâncă, în mai multe etape. „Proiectul de restaurare a presupus refacerea parţială a unor ziduri, dar şi a câtorva turnuri sau a unor căsuţe. După redeschiderea cetăţii, în luna iunie a anului 2013, până la sfârşitul anului s-au înregistrat 39.500 de vizitatori. În 2014 au fost 61.000, în 2015 numărul acestora a ajuns la 71.000 iar anul trecut a ajuns la 86.000. Anul acesta sperăm să ajungem la 100.000”, a declarat primarul oraşului, Nicolae Bărdaş. Deocamdată, informaţiile de care au nevoie turiştii sunt prezentate cu ajutorul unor panouri informative sau audio-ghiduri, dar primarul a afirmat că are în vedere angajarea unei persoane care să asigure ghidajul. Totuşi, pentru ca acest monument să fie valorificat la potenţialul maxim, primarul a spus că este nevoie de organizarea unor evenimente sau a unui muzeu, mai ales că au fost amenajate multe încăperi care permit acest lucru. „Avem în vedere organizarea unor expoziţii, dar şi identificarea resurselor financiare pentru protejarea obiectelor. Putem amenaja o sală în care să expunem costumele populare din Rupea, pentru că mai sunt destui locuitori care mai păstrează şi acum obiecte vestimentare autentice. De asemenea, avem în vedere amenajarea unui muzeu în care să fie expuse arme sau alte obiecte utilizate în timpul numeroaselor bătălii care s-au desfăşurat în zonă, inclusiv în timpul Primului Război Mondial”, a mai spus Bărdaş. Nu în ultimul rând, el a afirmat că în cetate ar putea fi aduşi mai mulţi meşteri populari locali.
Tot pentru „a da viaţă cetăţii”, reprezentantul Primăriei Rupea a spus că aici vor fi dezvoltate mai multe evenimente: „Pentru acest an sunt programate mai multe festivaluri. În agendă avem inclus evenimentul «Scaunul Rupea», festivalul «Rupea-m gura târgului» (târg de animale – n.r.), un târg de Crăciun şi un festival al cetăţii”.
Totodată, primarul a afirmat că, în timp, îşi doreşte ca cetatea să devină un loc în care să fie promovate tradiţiile şi obiceiurile locale: „Avem Săptămâna Haferland (eveniment dedicat promovării tradiţiilor săseşti – n.r.), festival pe care vrem să îl mutăm în cetate. De altfel, în timpul acestui festival vrem ca în cetate să proiectăm filme în aer liber. De asemenea, mai avem tradiţiile din perioada sărbătorilor de iarnă”.
În viziunea primarului, în timp, turiştii ar putea „coborâţi” şi în oraş, unde este un muzeu de etnografie, dar şi unul privat, amenajat de un localnic care, de-a lungul anilor, a adunat o colecţie impresionantă de obiecte şi unelte din zonă. „O soluţie ar fi ca vizitatorii cetăţii să primească, gratuit, bilete de intrare la cele două muzee. De asemenea, luăm în calcul şi organizarea unor trasee cu ajutorul căruţelor sau a trăsurilor. Avem multe de arătat. În oraş mai este o biserică evanghelică impresionantă, dar şi un turn. Cred că, în timp, oraşul Rupea ar putea deveni un pol de dezvoltare pentru această regiune, iar acest lucru s-ar putea face cu ajutorul turismului”, a continuat Bărdaş.

Viscri, un brand „construit” de comunitate  
După ce prinţul Charles al Marii Britanii a cumpărat o casă tradiţională la Viscri, impresionat de aspectul rustic al satului, locul a devenit o atracţie turistică importantă a judeţului. În timp, localnicii au învăţat că „viaţa la ţară” se vinde bine, astfel că unii au început să redescopere meşteşugurile tradiţionale să promoveze reţetele culinare ale locului şi să îşi renoveze casele cu materiale tradiţionale. Anul trecut, a declarat reprezentanta Fundaţiei Mihai Eminescu Trust (MET), Caroline Fernolend, care s-a implicat în promovarea brandului turistic „Viscri”, satul a fost vizitat de 33.000 de persoane. La Viscri, a precizat ea, la fel cum se întâmpla în trecut, fiecare membru al comunităţii face câte ceva. „Aici croşetează şosete sau mănuşi de lână, care se vând foarte bine. Alte 25 de familii organizează plimbări cu trăsurile sau căruţele. Oamenii au înţeles că prin implicare se poate dezvolta comunitatea, iar ei o duc mai bine. De altfel, acum, din aproximativ 300 de romi, doar trei familii mai beneficiază de ajutor social”, a precizat Fernolend.
Strategia turistică a localităţii Viscri, a mai spus reprezentanta MET, „este păstrarea satului românesc autentic, dar este destul de greu. Mulţi turişti spun că, în timp, satul s-a schimbat. Sunt multe maşini, iar acum încercăm să rezolvăm această problemă prin amenajarea unei parcări la intrarea în localitate. Va fi o investiţie privată, iar încasările vrem să le folosim pentru conservarea satului”. De asemenea, tot la Viscri a fost amenajată şi o staţie de epurare „eco”, şi un sistem de canalizare cu o lungile totală de aproximativ 3,2 kilometri, investiţie care s-a ridicat la 400.000 de euro. „Această staţie nu foloseşte energia electrică şi cred că ar putea fi un model ce poate fi replicat în alte sate”, a precizat Caroline Fernolend.
Ca orice localitate întemeiată şi locuită multe secole de saşi, localitatea are o biserică fortificată, monument ce este inclus în patrimoniul mondial UNESCO. În prezent, la această biserică se efectuează lucrări de restaurare, care, a declarat Caroline Fernolend, sunt costisitoare şi de lungă durată. În incinta fortificaţiei a fost amenajat şi un mic muzeu, în care turişii pot vedea cum se trăia cu mult timp în urmă într-un sat transilvănean. De asemenea, în localitate sunt amenajate 25 de case de oaspeţi pentru turişti, decorate în stil rustic.

Biserica fortificată este în renovare

Un mic muzeu al satului, amenajat la Viscri

Cicloturismul, o nişă valorificată  la Buneşti
La câţiva kilometri de Viscri, în satul Buneşti, anul trecut a fost deschisă o pensiune, Bike Check Inn, în care se pot caza iubitorii de drumeţii cu bicicleta. Practic, zona este inclusă într-o reţea de trasee de biciclete şi de drumeţie care străbate asia protejată Podişul Hârtibaciului-Târnava Mare din Transilvania şi care totalizează 229 km. Traseele trec prin 26 de sate cu biserici fortificate şi prin cetatea medievală Sighişoara, leagă patru monumente UNESCO de la Sighişoara, Viscri, Saschiz şi Breite, şi traversează arii naturale protejate de importanţă europeană şi naţională. Cel mai lung traseu, (Viscri-Dealul Ciorilor), are 29,2 km. Datorită reliefului foarte accesibil şi a diversităţii opţiunilor, acestea pot fi parcurse de turişti (inclusiv familii cu copii) fără echipament complex sau o pregătire sportivă specială, dar există şi circuite dedicate celor care îşi doresc mai mult şi au o condiţie fizică bună.
Clienţii nu lipsesc, a declarat proprietarul unităţii de cazare de la Buneşti, Cornel Stanciu. „80 % dintre turişti vin pentru traseele de bicicletă. Avem o flotă de 25 de biciclete pe care le închiriem.  Avem mai multe tururi decât putem duce. În lunile mai şi iunie mai avem câteva week-end-uri libere. Un tur de 8 zile costă aproximativ 950 euro/persoană, în care oferim cazare în pensiunile de pe traseu, mese, plimbările cu bicicleta, dar şi preluarea şi ducerea clientului la aeroport.  99 % dintre turişti sunt străini. Într-un traseu «clasic» avem incluse localităţile Biertan, Sighişoara şi Viscri”  , a declarat proprietarul pensiunii.

Birocraţia europeană, utilă, dar, uneori,  „neprietenoasă”
Pensiunea a fost construită pe un teren pe care îl deţinea în localitate, iar pentru realizarea lucrărilor a obţinut fonduri europene. „Aici era înainte o livadă lăsată în paragină. Finanţarea am obţinut-o în anul 2012, iar lucrările le-am început anul următor. Pentru a construi această casă am folosit şi bârne vechi, de la şuri, iar ţiglele sunt, la fel, refolosite. De altfel, având în vedere că ţiglele nu erau noi, acestea nu au fost acceptate ca şi cheltuială eligibilă. Emoţii am avut şi cu o bârnă de stejar de deasupra uşii de la intrarea în sala mare, pentru că, iniţial, în proiect era prevăzută o grindă de beton, iar pentru a nu pierde finanţarea a trebuit să fac zeci de drumuri pe la Braşov şi Alba Iulia”, a explicat Stancoi.
El a mai spus că cei care au lucrat nu au făcut-o tocmai bine, iar la un moment dat au început să crape geamurile. „A trebuit să schimb podeaua în unele camere sau să înlocuiesc instalaţiile sanitare. Nu mai spun că meşterii nu au respectat termenul de finalizare prevăzut în contract şi, pentru a nu pierde finanţarea, am făcut eu multe din lucrări. De altfel, nici acum nu este totul gata. Va trebui să schimb geamurile şi am în vedere extinderea pensiunii”, a precizat Stanciu.