Curs BNR

1 EUR = 4.9763 RON

1 USD = 4.6386 RON

1 GBP = 5.8067 RON

1 XAU = 346.8933 RON

1 AED = 1.2629 RON

1 AUD = 3.0283 RON

1 BGN = 2.5444 RON

1 BRL = 0.9012 RON

1 CAD = 3.3920 RON

1 CHF = 5.0843 RON

1 CNY = 0.6401 RON

1 CZK = 0.1974 RON

1 DKK = 0.6672 RON

1 EGP = 0.0968 RON

1 HUF = 1.2671 RON

1 INR = 0.0557 RON

1 JPY = 2.9797 RON

1 KRW = 0.3376 RON

1 MDL = 0.2601 RON

1 MXN = 0.2723 RON

1 NOK = 0.4234 RON

1 NZD = 2.7650 RON

1 PLN = 1.1532 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0503 RON

1 SEK = 0.4274 RON

1 TRY = 0.1430 RON

1 UAH = 0.1170 RON

1 XDR = 6.1159 RON

1 ZAR = 0.2442 RON

Editia 8171 - 26 apr 05:35

Braşovul, printre judeţele unde lungimea drumurilor de pământ a crescut, în loc să scadă

Autor: Ionuţ DINCĂ

Publicat la 10 august 2017

Braşovul, printre judeţele unde lungimea drumurilor de pământ a crescut, în loc să scadă

În timp ce numărul de kilometri de autostradă creşte în ritm de melc, numărul kilometrilor de drumuri de pământ scade în fiecare an la fel de lent. România are în prezent peste 10.000 de kilometri de drumuri de pământ, cu doar 2.000 de kilometri mai puţin faţă de anul 2000, după cum scrie Profit.ro.
În România existau anul trecut 15 kilometri de drumuri naţionale, 1.933 kilometri de drumuri judeţene şi 8.476 kilometri de drumuri comunale din pământ.
Judeţele cu cea mai mare reţea de drumuri de pământ sunt Alba, Bihor şi Hunedoara, fiecare dintre acestea cu peste 600 de kilometri de drumuri de pământ. La polul opus, Brăila are doar 10 kilometri de astfel de drumuri.
În timp ce în aproximativ trei sferturi din judeţele ţării kilometrii de drumuri de pământ se află în uşoară scădere, în 11 judeţe lungimea drumurilor de pământ a crescut anul trecut, printre acestea figurând şi Braşovul. Astfel, Braşovul avea în anul 2000 134 de km de drum de pământ, iar acum are 148 de km. Alte judeţe unde numărul uliţelor s-a înmulţit sunt Alba, Bihor, Harghita, Tulcea, Galaţi, Olt, Gorj, Mureş, Neamţ şi Mehedinţi.

Creşterea numărului de kilometri de drumuri de pământ poate fi explicată şi printr-o dezvoltare imobiliară care nu ţine pasul cu infrastructura, prin apariţia de noi străzi care îşi aşteaptă rândul la asfaltare. Cel puţin în cazul Braşovului, cel mai bun exemplu e zona Tractorul VI-VII, unde, de ani buni, locuitorii cer Primăriei asfaltarea uliţelor din zonă. Multe tronsoane de străzi sunt însă aici proprietate privată, acesta fiind iarăşi un motiv pentru care autoritatea publică nu poate interveni.

 

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie