Braşovul se pregăteşte de competiţia pentru Capitala Culturală Europeană 2021

Ministerul Culturii a anunţat, la mijlocul lunii decembrie 2014, lansarea concursului în urma căruia va fi desemnat oraşul din România care va primi titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Pe 16 februarie 2015 va avea loc o sesiune de informare  pentru ca toate oraşele interesate să poată asigura participarea. Până acum, zece oraşe şi-au anunţat intenţia de a candida la acest titlu. Alături de Braşov, în cursă mai sunt interesate să intre oraşele Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova, Arad, Oradea, Alba Iulia, Sfântu-Gheorghe şi Bucureşti.

Selecţia candidaţilor va fi asigurată tot de Ministerul Culturii, în strânsă colaborare cu Comisia Europeană, iar Braşovul este unul dintre oraşele care şi-au afirmat încă din urmă cu doi ani intenţia de a deveni Capitală Europeană a Culturii şi care şi-a stabilit deja o strategie în acest sens. 

„În această perioadă suntem în curs de evaluare a proiectelor culturale care au fost depuse pentru finanţare de la bugetul local în anul 2015. Vom încerca să alegem acele proiecte care au potenţial pe termen lung, pentru că Braşovul va fi unul dintre oraşele care îşi vor depune candidatura pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi ne dorim evenimente care să aibă dimensiune europeană”, a declarat  primarul George Scripcaru. 

Primăria Braşov a alocat, anul trecut, 350.000 de lei pentru finanţarea a 12 proiecte culturale propuse de ONG-uri sau instituţii de cultură, altele decât cele din subordinea primăriei. La acestea se adaugă şi acţiunile culturale finanţate separat, organizate de instituţiile de cultură din subordinea primăriei sau la care Primăria este partener. La sesiunea de depunere a proiectelor de la sfârşitul anului trecut au fost depuse 22 de propuneri de proiecte, care se află în evaluare şi care vor primi finanţare în acest an.

„Un alt atu al Braşovului este faptul că noi avem o strategie care să includă în conceptul de capitală europeană întreaga zonă metropolitană Braşov, nu doar municipiul, iar acesta cred că ar putea fi un argument care să sprijine candidatura noastră”, a completat Scripcaru. 

 

Termen de înscriere – 10 octombrie 2015. Desemnarea câştigătorului – august 2016

Potrivit site-ului Ministerului Culturii, calendarul de acţiune a fost stabilit în conformitate cu Decizia nr. 445/2014/UE a Parlamentului European şi a Consiliului. Oraşele care doresc să obţină titlul de Capitală europeană a culturii vor avea la dispoziţie zece luni de pregătire a candidaturii, data limită de depunere a dosarelor fiind 10 octombrie 2015. După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, vor avea loc două întâlniri ale juriului: de pre-selecţie şi de selecţie, iar selecţia finală va fi organizată în jurul lunii august 2016. După stabilirea unei liste restrânse a oraşelor, juriul european va efectua vizite la faţa locului, iar desemnarea formală a oraşului câştigător se va face până la sfârşitul anului 2016. „Ministerul va organiza o competiţie corectă, transparentă, care nu va favoriza niciun oraş. Îmi doresc ca cel mai bun să câştige, pentru a purta cu mândrie numele ţării noastre pe scena Uniunii Europene! Le doresc mult succes oraşele candidate”, declara în decembrie 2014 fostul  ministru al culturii, Hegedüs Csilla. 

Între nominalizarea oficială şi anul deţinerii titlului, juriul – alcătuit din 10 membri numiţi de Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene şi Comitetul Regiunilor şi doi specialişti din partea  Ministerului Culturii –  va efectua o monitorizare a oraşului câştigător, pentru a evalua dacă acesta îşi respectă angajamentele asumate.

 

Profit de şase ori mai mare decât investiţia iniţială

Titlul de Capitală Europeană va aduce un plus de recunoaştere şi de vizibilitate la nivel european atât pentru patrimoniul cultural, cât şi pentru artişti, iar toate acţiunile derulate vor avea, totodată, un impact economic şi social benefic prin creşterea numărului de turişti şi prin dezvoltarea infrastructurii. „Un an întreg toată ţara va vorbi despre cultură şi o Europă întreagă va vorbi despre cultura românească. (...) Este o investiţie pe termen lung, cultura este în stare să producă dezvoltare locală şi regională, contribuie să avem mai multe locuri de muncă, contribuie la o viaţă mai europeană, o viaţă care este mai bună pentru toţi cetăţenii ţării“, a spus, la data lansării competiţiei, Hegedüs Csilla, ministrul Culturii. Aceasta a dat ca exemplu oraşul Sibiu, care s-a dezvoltat odată cu primirea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2007.

Fiecare oraş care intenţionează să-şi depună candidatura sau care este în curs de pregătire a candidaturii are propriile obiective locale care corespund circumstanţelor şi priorităţilor sale. Cu toate acestea, reprezintă un premiu european cu criterii şi obiective standard stabilite la nivelul Uniunii Europene. Oraşele care reuşesc să obţină titlul combină obiectivele locale cu acest aspect european.

„Un studiu comandat de Comisia Europeană cu privire la Capitalele Culturale Europene a demonstrat că sumele alocate pentru această acţiune sunt recuperate cu un profit de şase ori mai mare decât investiţia iniţială“, a declarat Iulia Deutsch, şef-adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene.