Bugetarii rămân mai bine plătiţi decât la privat: în medie, cu 2.000 de lei net/lună

Mediul de afaceri transmite o serie de observaţii critice faţă de proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, aflat în transparenţă decizională la Ministerul Muncii. IMM România, organizaţie reprezentativă a mediului de afaceri, susţine că reforma, în forma actuală, nu corectează diferenţele dintre salariile din sectorul public şi cele din mediul privat, ci le adânceşte. În acest context, IMM România estimează că media salariilor din sectorul public va rămâne în continuare mai mare decât cea din sectorul privat, cu aproximativ 2.000 de lei net.
Organizaţia mai subliniază că, deşi coeficienţii de referinţă sunt modificaţi (de la 1–12 la 1–8), efectul real trebuie analizat în corelaţie cu valoarea de referinţă, care ar putea fi apropiată de salariul minim brut pe economie de 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026, faţă de nivelul actual de 2.500 lei.
În opinia IMM România, reforma salarizării ar trebui însoţită obligatoriu de o reformă administrativă amplă, în lipsa căreia eficienţa sistemului public nu va creşte semnificativ. Organizaţia subliniază că în prezent există un număr foarte mare de structuri deconcentrate ale instituţiilor centrale – în medie aproximativ 32 de servicii publice la nivel judeţean – unele dintre acestea având organizări redundante. În viziunea mediului de afaceri, o parte dintre aceste instituţii ar putea fi reorganizate la nivel regional, cu birouri judeţene fără personalitate juridică, pentru reducerea costurilor şi eficientizarea aparatului administrativ.
IMM România solicită ca, în procesul de adoptare a noii legi a salarizării, să fie introduse consultări obligatorii şi cu organizaţiile patronale reprezentative. Scopul, în viziunea organizaţiei, este evitarea unor efecte negative asupra pieţei muncii din sectorul privat şi prevenirea transferului costurilor către mediul de afaceri prin eventuale majorări de taxe şi contribuţii.