Bugetul Braşovului sare de 700 de milioane de lei, în 2015

Bugetul Braşovului pe 2015 va fi supus astăzi aprobării consilierilor locali, după ce vineri a fost în dezbatere publică. Astfel, în 2015, Braşovul estimează venituri de 700,9 milioane de lei, în creştere cu 23% faţă de execuţia bugetară la finele anului trecut, care a fost de 566 de milioane de lei. În conformitate cu estimările făcute de reprezentanţii municipalităţii, veniturile care urmează să ajungă la Braşov din cote şi sume defalcate din impozitul pe venit ar urma să crească de la 184,47 de milioane de lei, în 2014, la 202,29 de milioane de lei, în 2015. Din taxele şi impozitele locale încasate de la braşoveni sumele ar urma să scadă de la peste 184 de milioane de lei, la puţin peste 179 de milioane de lei, asta pentru că, anul acesta, nu mai pot fi incluse la acest capitol o serie de alte venituri de capital. Tot pe minus sunt şi cotele defalcate din TVA, de la 143,77 de milioane de lei, la 129,15 milioane de lei, ţinând cont că în 2014 Guvernul a trimis Braşovului mai puţin cu 9 milioane de lei din aceşti bani. „Anul trecut, am primit de la bugetul de stat cu nouă milioane de lei mai puţin decât estimarea iniţială. Această sumă am luat-o în calcul la începutul anului. Când am aflat că nu mai primim banii de la bugetul de stat, a trebuit să o acoperim din veniturile proprii, care, din fericire au fost încasate conform estimărilor. Am încercat să aflăm de ce nu am primit cele nouă milioane sau dacă vom mai primi o parte, dar nu am avut cu cine discuta”, a explicat primarul George Scripcaru. 

Având în vedere proiectele cu finanţare europeană ce sunt în curs de derulare la Braşov, edilii speră că în 2015 sumele atrase din fonduri nerambursabile vor creşte de la 30,93 de milioane de lei, cât au fost anul trecut, la 133,64 de milioane de lei. Nu în ultimul rând, Primăria Braşov estimează şi o creştere a subvenţiilor de la bugetul de stat: de la 22,81 de milioane de lei, anul trecut, la puţin peste 56 de milioane de lei. 

 

Unde sunt cheltuieli mai mari

şi cheltuielile vor fi pe măsură, de 744,12 milioane de lei, aici fiind inclus şi excedentul pe anul trecut, de 43,2 milioane de lei, bani care se vor duce la secţiunea de dezvoltare, bugetul de dezvoltare în 2015 fiind de 282,26 milioane de lei. Cea mai mare creştere la capitolul cheltuieli va fi pe proiectele cu finanţare europeană, respectiv de la 55 de milioane anul trecut, la 200 de milioane anul acesta. O creştere semnificativă va fi şi la capitolul „bunuri şi servicii”, de la 176 de milioane de lei, la aproximativ 197 de milioane de lei. În schimb, ar urma să scadă cheltuielile cu personalul, cu 11 milioane de lei, de la 140 de milioane. 

 

Mai puţini bani de la Guvern

Primarul Braşovului a ţinut să sublinieze faptul că noua formulă a împărţirii banilor de la Guvern nu avantajează municipiul, fiindcă aceasta finanţează administraţii locale care nu sunt preocupate de încasarea taxelor şi impozitelor, nu pe cei care contribuie cu sume importante la bugetul de stat. „Potrivit noii legi a bugetului de stat, din cota de 18,5% din impozitul pe venit, pentru asigurarea limitelor de venituri, sumele sunt alocate primăriilor direct de către Ministerul Finanţelor Publice, nu de consiliile judeţene, aşa cum s-a întâmplat până acum. Municipiul Braşov nu a primit bani nici de la Consiliul Judeţean, iar anul acesta a primit «zero» lei pentru echilibrare bugetară, de fiecare dată considerându-se că este un oraş bogat. Această formulă nu încurajează primăriile să încaseze taxele şi impozitele, pentru că vine ministerul şi spune: «Vă dăm noi!». Sunt unităţi teritorial administrative care, din populism nu majorează impozitele şi au fraude de încasare de 50%-60%”. Din judeţul Braşov au primit bani primării cum este Apaţa, Augustin sau Fundata. Unele comune, cum este cazul Fundatei, nici nu cred că vor putea cheltui 1,5 milioane de lei. În schimb, primăriile care şi-au făcut treaba nu primesc nici un leu. Judeţul este printre primele în ceea ce priveşte sumele virate la bugetul de stat şi finanţează Teleormanul sau Vasluiul, iar municipiul Braşov «susţine» financiar Slatina sau Alexandria”, a explicat primarul în timpul dezbaterii publice a bugetului de vinerea trecută. 

 

„Amendamentele” cetăţenilor

Reprezentanţii cetăţenilor au venit vineri, la dezbaterea publică, cu solicitări pentru alocări de fonduri, după ce au constatat unele deficienţe în cartierele în care locuiesc. Cele mai multe prinse deja în proiectul de buget, iar pentru celelalte, edilul şef a promis că va discuta cu specialiştii din Primărie. 

„În primul rând ne confruntăm cu mizeria din jurul platformelor de gunoi, apoi ne confruntăm cu mizeria din parcări”, a spus unul dintre braşovenii veniţi cu propuneri pentru buget şi care ar vrea ca pentru curăţenia oraşului să fie alocate sume mai consistente. 

Unul dintre cetăţeni a reclamat problemele de pe strada Jupiter. Pe o parte circulă autovehiculele, iar pe cealaltă parte, pietonii. „Jumătatea pe care circulă pietonii a fost invadată de cerşetori şi vânzători ambulanţi, care fac extrem de dificilă circulaţia. Pe lângă asta, vânzătorii ambulanţi îţi depozitează marfa şi cutiile dincolo de tufişuri, adică în zona spaţiilor verzi de lângă blocuri, unde fac o mizerie de nedescris. Strada Jupiter ar trebui să se numească strada cerşetorilor sau a vânzătorilor ambulanţi, atât de mulţi sunt”, a spus un alt braşovean, care ar vrea ca municipalitatea să amenajeze un spaţiu special pentru aceşti vânzători ca să nu-i mai deranjeze pe locatari. 

„Am văzut că s-au cheltuit foarte mulţi bani pentru conductele de energie termică. Noi am dori să se investească şi în conductele de apă pentru că pierderile sunt foarte mari şi trebuie să le suportăm noi”, a cerut reprezentanta unei asociaţii de proprietari. 

Primarul a promis că va ţine cont de sesizările cetăţenilor care nu au fost prinse în proiectul de buget. „Unele dintre ideile sesizate de cetăţeni sunt deja prinse în proiectul de buget pe care l-am supus dezbaterii publice. În ce priveşte sesizările la care noi nu ne-am gândit, vom ţine cont de ceea ce spun cetăţenii”, a mai declarat primaul Scripcaru. 

 

Foto: Primăria Braşov