„Bulinele roşii” care ne ameninţă la fiecare cutremur

Cutremurul care a zguduit România în noaptea de sâmbătă spre duminică a readus în atenţie clădirile cu „bulină roşie” şi sunt încadrate într-o clasă de risc seismic. Multe dintre acestea devin pericol pentru trecători şi la un vânt mai puternic, când bucăţi de tencuială sau de ţiglă se desprind şi ajung pe stradă. Majoritatea construcţiilor de pe „lista neagră” din Braşov sunt cele din Centrul istoric, iar la un cutremur mai puternic s-ar putea prăbuşi. După ultimul seism, nu au fost înregistrate incidente la Braşov, ţinând cont că nu s-a resimţit foarte tare în zona noastră, chiar dacă a avut magnitudinea de circa 5,5 grade pe scara Richter şi a fost considerat cel mai puternic din ultimii patru ani.

100 de imobile cu „bulină” în Braşov
Republicii, Mureşenilor, Postăvarului, Castelului, Apollonia Hirscher şi Nicolae Bălcescu sunt doar câteva dintre străzile pe care se regăsesc astfel de clădiri, însă pericole sunt şi în cartierele de blocuri. Locatarii sunt disperaţi că nu au posibilităţi financiare să facă reparaţii şi să se pună, astfel, la adăpost, în cazul unui posibil dezastru. În evidenţele Primăriei Braşov sunt aproximativ 100 de clădiri cu „bulină roşie”. Majoritatea nu au însă, montat vreun anunţ de avertizare. Şi pe site-ul Ministerului Dezvoltării apare o listă cu clădirile expertizate tehnic în perioada… 1993 - 2007 şi care ar fi în pericol de prăbuşire, însă nu se ştie cât de actuală mai este aceasta. lista nu conţine decât 48 de imobile, unele vechi de secole, dar şi unele mai noi, cum ar fi, de exemplu, un bloc cu patru etaje de pe strada Soarelui, dar şi un bloc cu zece etaje de pe strada Aurora, construit în 1977, şi care a fost încadrat în clasa II de risc seismic, în anul 2002. Un alt imobil încadrat în aceeaşi clasă era şi blocul de pe Saturn nr. 50, însă acesta a fost reabilitat în urmă cu doi ani.

Guvernul n-a mai dat bani pentru expertize
Din păcate, nu există o reglementare legală cu privire la sancţionarea celor care le demontează bulinele care ar trebui să ne avertizeze că o anumită clădire este încadrată într-o clasă de risc seismic. Sunt prevăzute sancţiuni doar pentru neamplasarea acestor panouri, însă, pentru dispariţia lor există întotdeauna tot felul de scuze, astfel că pericolele ne pândesc la fiecare colţ de stradă. În ultimii ani, nici edilii nu au mai primit bani de la Ministerul Dezvoltării pentru a face noi expertize acestor imobile, astfel că acest număr poate fi în acelaşi timp mai mare sau mai mic, ţinând cont că unii braşoveni au executat lucrări de renovare, dar, uneori, nu mai de faţadă.

Printre puţinele clădiri care au panoul de avertizare expus la vedere este vechea clădire a „Telefoanelor”, de pe B-dul Eroilor. Chiar dacă nu este o clădire istorică aceasta a fost expertizată şi încadrată în Clasa I de risc seismic. Un alt imobil „fragil” din plin „buricul târgului” este cel de la intersecţia străzilor Republicii cu Michael Weiss. Până nu demult, vopseaua scorojită, bucăţile de cărămidă care lipsesc din pereţi, erau cele care arată că imobilul încadrat în clasa I de risc seismic. Primăria a preluat imobilul, care a găzduit, la începutul secolului trecut, filiala braşoveană a Băncii Ţării Bîrsei şi apoi Casa Generală de Economii, şi până ce se vor găsi bani de restaurare şi consolidare l-a îmbrăcat cu o prelată de protecţie, pe care este desenată imaginea viitoarei faţade.


Verdictul specialiştilor: pământul e stresat!
După 14 zile în care pământul se cutremură fără încetare în satul Izvoarele din judeţul Galaţi, specialiştii au venit cu explicaţii ale fenomenului. „Cauzele producerii acestor cutremure sunt naturale. Există un stres puternic în scoarţă, astfel că plăcile tectonice se împing unele în altele şi are loc ruperea”, a declarat un expert aflat în zona Izvoarele pentru cercetarea fenomenului. Acesta a explicat că s-a reactivat o falie situată în apropierea comunei Izvoarele, care „a mai dat cutremure”. „Acum este o activare ieşită puţin din comun. Din păcate, nu putem opri acest fenomen. S-ar putea ca evenimentele seismice să mai dureze. Este vorba de zile”, a afirmat expertul.