Cabana Urlea, povestea merge mai departe

Construită între 1926 şi 1927, Cabana Urlea din Munţii Făgăraş va fi readusă la viaţă, după ce a fost lăsată de izbelişte timp de mai mulţi ani. „Începând cu această lună, Cabana Urlea se află în proprietatea a trei iubitori de munte ce îşi propun ca prin ONG-ul Poveştile Carpaţilor şi cu ajutorul tuturor celor dornici să revadă cabana repusă pe picioare, să începem reconstrucţia acesteia în primăvara anului viitor. Pentru noi este un pas important, este un proiect ambiţios prin care considerăm ca putem aduce turismul montan în România la un nivel înalt respectând tradiţia şi natura. Cabana Urlea este desprinsă din poveştile Carpaţilor, iar noi credem că această poveste merită spusă şi trăită mai departe şi de copiii noştri”, au scris membrii asociaţiei, Cristina, Bogdan şi Nicu, pe pagina de Facebook.
Bucureştenii au ajuns în urmă cu o lună în Poiana Curmăturii de pe Culmea Moşului şi tot atunci au decis că trebuie să facă ceva pentru locul de care sunt legaţi sute, poate mii de făgărăşeni. „În urmă cu o lună ne-am propus să ajungem şi noi în acest colţ de Făgăraş, dorind să vedem cum este această fantomă a munţilor, o perlă a turismului montan de odinioară, şi ce am putea face pentru ea. Şi iată că ajungând aici am descoperit acest loc minunat şi ne-am îndrăgostit de el”, adaugă cei trei.
Cei care vor să le dea o mână de ajutor celor trei tineri îi pot ajuta efectiv la lucrări, să facă donaţii materiale sau donaţii în banii în contul Asociaţiei Poveştile Carpaţilor, deschis la ING Bank cu numărul: RO30 INGB 0000 9999 0760 2164. „De asemenea, pentru propuneri şi colaborări ne puteti contacta pe adresa de mail povestilecarpatilor@gmail.com”, au mai precizat membrii ONG-ului.
După Revoluţie, cabana a fost cumpărată de către o firmă din Braşov care se ocupa cu gestionarea librăriilor. În 1996, SKV, care o construise, s-a reînfiinţat şi a demarat un proces pentru retrocedarea Cabanei Urlea, aşa cum s-a întâmplat şi pentru Cabana Postăvaru, însă cabana a ajuns, în 2005, pentru 32.500 de euro, a ajuns în posesia unui investitor privat. Ulterior, aceasta a fost lăsată pradă timpului şi vizitatorilor iresponsabili, fiindcă noul proprietar nu a investit nici bani în reparaţii şi nu a adus nici un cabanier care să se ocupe de adăpostul din Făgăraş. Până în 2011, cu efortul voluntarilor, a putut fi folosită drept refugiu, iar apoi a fost lăsată cu totul de izbelişte.
Cabana este situată într-o poiană imensă (Poiana Curmăturii de pe Culmea Moşului), înconjurată de o pădure de brazi, fiind cuprinsă de Valea Pojortei şi Valea Brezcioarei. Până la cabană se poate ajunge doar la pas, în aproximativ trei ore, pe unul din cele trei trasee turistice marcate ce pleacă din satul Breaza. De la cabană mai departe se deschid o serie de poteci către poveşti diferite, principala atracţie fiind Creasta Făgăraşului.