Campania electorală tabloidă

Nu cred că a mai înregistrat România o campanie electorală mai anostă, mai lipsită de nerv decât aceasta. Publicul alegător pare să se fi resemnat înainte de vreme cu şansa de a-l avea pe Ponta premier, în situaţia în care nici unul dintre contracandidaţi nu îi pune probleme: nici Johannis, cu stilul său bolovănos şi cu gafe în serie, nici Udrea, cu susţinerea aproape disperată a lui Băsescu, nici Monica Macovei, cu gimbuşlucurile sale penibile, nici Tăriceanu, cu demersul său tihnit-resemnat şi nici Meleşcanu, cu bonomia sa de bunic al naţiei. 

Despre ceilalţi nici nu merită să mai vorbim – sunt toţi o apă şi-un pământ.

Una dintre explicaţiile acestei stări ar putea să vină dintr-o situaţie specială: faptul că majoritatea staff-urilor de campanie sunt formate din ziarişti reciclaţi sau resemnaţi, mută automat accidentul dezbaterilor de pe problemele de fond, pe cele de formă: declaraţiile  candidaţilor sunt titluri pompoase de jurnal, dezbaterile – câte sunt – seamănă cu polemicile jurnalistice, tematica pare desprinsă din emisiunile tabloide ale televiziunilor. Nu întâmplător, în aceste zile, triunghiul amoros Guţă-Melissa – (cum o cheamă) bate toate recordurile de audienţă în lupta dreaptă cu “drama” din familia Lis, în care Ramses se pomeneşte, când nici nu-i mai trecea prin minte, că va deveni părinte.

Mai poate să aibă loc în percepţia publică programul candidaţilor, cu toate bazaconiile pe care le emit aceştia, doar-doar or trezi interesul plebei alegătoare?

Dar, dacă e să stăm strâmb şi să judecăm la fel de strâmb, marele, incontestabilul “candidat” este DNA-ul! Această instituţie care ţine afişul şi agenda publică prin ofensiva împotriva corupţiei – o ofensivă declanşată la ţanc pentru a influenţa subliminal percepţia publică a candidaţilor. Dosarul Microsoft, dosarul EADS (pe punctul să explodeze şi el), dosarul Retrocedărilor şi dosarul Căncescu-Diniţă se bat pentru audienţa maximă. Ca nişte veritabili regizori, procurorii gradează intriga, presărând-o cu momente culminante: reţinerea inculpaţilor după audieri maraton, care se întind pe parcursul unui întregi zile.

Mobilizată la poarta instituţiei, presa aşteaptă cu emoţie să vadă cine o mai apucă spre Rahova. Ultimele zile au fost bogate în recolta de infractori cu ştaif: au plecat spre arest Căncescu, Andrei Hrebenciuc şi Paltin Sturdza, Sandu a dechis lista miniştrilor reţinuţi, iar câţiva oameni de afaceri, între care ex-soţul unui candidat la preşedinţie, schimbă şi ei vila pe celulă. Resemnat, Viorel Hrebenciuc nu-şi face nici el iluzii şi e bucuros măcar că-şi va putea reîntâlni fiul în arest.

Suntem în plină campanie justiţiară - căreia coloana de  autobuze care a adus la audieri pe cei 300 de amărâţi de la ţară care nici nu mai ştiu dacă au votat sau nu la Referendum (la vârstele lor şi după doi ani, e aproape normal) îi aşează bomboana pe tort, deşi recolta e incompletă. “Candidaţii” cu adevărat grei abia urmează!