leasing@afiparkbrasov.ro leasing@afiparkbrasov.ro

Curs BNR

1 EUR = 4.7340 RON

1 USD = 4.2129 RON

1 GBP = 5.2448 RON

1 XAU = 191.7344 RON

1 AED = 1.1469 RON

1 AUD = 2.9618 RON

1 BGN = 2.4204 RON

1 BRL = 1.1219 RON

1 CAD = 3.2269 RON

1 CHF = 4.2801 RON

1 CNY = 0.6127 RON

1 CZK = 0.1851 RON

1 DKK = 0.6339 RON

1 EGP = 0.2539 RON

1 HUF = 1.4542 RON

1 INR = 0.0614 RON

1 JPY = 3.9037 RON

1 KRW = 0.3575 RON

1 MDL = 0.2368 RON

1 MXN = 0.2222 RON

1 NOK = 0.4924 RON

1 NZD = 2.8326 RON

1 PLN = 1.1115 RON

1 RSD = 0.0402 RON

1 RUB = 0.0671 RON

1 SEK = 0.4494 RON

1 TRY = 0.7371 RON

1 UAH = 0.1626 RON

1 XDR = 5.8235 RON

1 ZAR = 0.3038 RON

Editia 7007 - 17 iul 06:38

Căncescu i-a făcut plângere penală şefului DNA Braşov

Autor:

Publicat la 04 aprilie 2017

Aristotel Căncescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov a intentat o plângere penală la PICCJ împotriva lui Cornel Deca, procuror, şeful DNA Braşov, pentru abuz în serviciu, relatează luju.ro. „Nu a permis accesul avocaţilor, punând presiune pe martori în scopul obţinerii unor denunţuri… A acţionat cu intenţie, urmărind distrugerea politică a subsemnatului… Acte procesuale care au avut menirea exclusivă de a conduce la degradarea mea politică şi chiar personală”.
În plângerea depusă la Parchetul General, Aristotel Căncescu arată că are calitatea de inculpat în şase dosare penale, în patru dintre acestea procuror de caz fiind Cornel Deca. Fostul şef al CJ Braşov susţine că Deca nu a urmărit decât distrugerea să, prin degradarea politică şi chiar personală. Căncescu precizează că şeful DNA Braşov s-a îndepărtat în mod ireversibil de scopul unui magistrat, şi anume acela de a contribui la înfăptuirea justiţiei şi aflarea adevărului. Mai mult, în opinia lui Aristotel Căncescu, întreagă activitate a şefului DNA Braşov este caracterizată de o nelegalitate profundă, realizată cu încălcarea continuă şi flagrantă a tuturor normelor care guvernează procesul penal, arată sursa citată. Până la închiderea ediţiei, DNA Braşov nu a emis un punct de vedere.

Următoarele fragmente sunt extrase din plângerea formulată de fostul şef al CJ Braşov:
„Subsemnatul sunt urmărit, la acest moment, în aproximativ 6 dosare penale, toate aflate pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov. În primul dosar, înregistrat pe rolul unităţii specializate de parchet amintită încă din anul 2013 şi în care a fost dispusă recent trimiterea subsemnatului în judecată, sunt cercetat pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală, constând în faptul că, deţinând şi administrând în fapt, iar ulterior în calitate de asociat al Canaris, în calitate de asociat şi administrator de fapt al Radio Tîmpa SRL, în perioada 22.01.2007-18.06.2008 aş fi acţionat în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale aferente cesiunii unui număr de 32 licenţe audiovizuale eliberate de CNA pentru postul radio MIX FM în mai multe localităţi din ţară.
DNA ST Braşov a instrumentat, pe lângă dosarul amintit anterior, încă trei dosare (8/P/2014, 49/P/2014, 233/P/2015) în care am calitatea de inculpat, toate finalizându-se cu trimiterea mea în judecată.
În fiecare dintre cele 4 dosare dl. Deca a fost procuror de caz, în cele trei dosare indicate supra, împreună cu dna. Monica Muntean, iar în dosarul nr. 105/P/2013, împreună cu dna. Felicia Vlad. Totuşi, tiparul folosit de dl. procuror este identic. Sub acest aspect mă refer la existenţa unui pasaj de început al tuturor actelor de procedură, frază care este extinsă în rechizitoriile emise în dosarele 8/P/2014, 49/P/2014 şi 233/P/2015.
Această se regăseşte inclusiv în Ordonanţă de începere a urmăririi penale în personam şi în cea de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de subsemnatul, emise în dosarul 105/P/2013, respectiv ‘numitul Căncescu Aristotel Adrian a fost preşedintele PNL Filiala Braşov din anul 2000, fiind totodată ales preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov trei mandate consecutive, după ce anterior a deţinut un mandat că senator în Parlamentul României (…) în această dublă calitate deţinută, Căncescu Aristotel şi-a creat un aparat administrativ la nivelul CJ Braşov alcătuit din persoane care au executat întocmai dispoziţiile date, fără a există vreo preocupare pentru verificarea şi respectarea legalităţii, întreaga activitate administrativă a Consiliului Judeţean Braşov, inclusiv realizarea achiziţiilor publice, ajungând să se desfăşoare după sloganul ‘şeful vrea’. Pe de altă parte, în cadrul Partidului Naţional Liberal, exercitându-şi influenţă reală avută asupra membrilor prin prisma rezultatelor electorale personale obţinute, dar şi prin funcţia deţinută, a reuşit să-şi impună persoanele apropriate pe poziţii eligibile în cadrul listelor electorale întocmite la dispoziţia sa (…)’.
Se poate observa că acest paragraf cât şi continuarea sa (pg. 2-3 din Ordonanţa din 21.11.2016) nu au nicio legătură cu dosarul penal 105/P/2013. Obiectul acestui dosar este reprezentat de infracţiunea de evaziune fiscală şi nicidecum de fapte de corupţie. Nu are nicio legătură faptică cu poziţia mea de preşedinte al Consiliului Judeţean sau cu cea de fost senator, ori cu aparatul administrativ din cadrul Consiliului Judeţean sau PNL Braşov. Ceea ce sublinează acest paragraf este analiza subiectivă a dlui. Deca şi viziunea sa părtinitoare asupra stării de fapt pe care o completează chiar prin raportare la elementele relevante în celelalte trei dosare pe care le-a instrumentat.
Pe lângă acest aspect, faptul că dl. Deca, sef DNA, a instrumentat în decursul a 2 ani 4 dosare penale care mă privesc, toate preluând frazele citate mai sus, deşi nu toate au legătură cu obiectul cauzelor (cum este cazul dosarului nr. 105/P/2013), naşte suspiciuni serioase cu privire la lipsa să de imparţialitate şi poziţia să subiectivă în raport de persoana mea.
(…)
Deopotrivă, în toate dosarele amintite, am formulat o serie de cereri în probaţiune care au fost aproape invariabil respinse.
(…)
Apreciem că atitudinea acestuia se explică doar prin lipsa să de imparţialitate întrucât dacă într-adevăr în dosarele amintite se dorea aflarea adevărului, acest aspect s-ar fi realizat şi cu administrarea probelor în apărare, solicitări care au unicul scop de a contura starea de fapt reală şi corectă.
(…)
Ulterior formării dosarului 105/P/2013, fiecare dintre celelalte dosare a ‘ieşit la suprafaţă’ în precampania electorală, fie că ne raportăm la anul 2014 ori 2016, adică exact în perioada depunerii candidaturilor pentru alegerile locale şi parlamentare.

1. În ceea ce priveşte infracţiunea de Represiune Nedreaptă
Practic, aşa cum am arătat, seful DNA Deca Cornel s-a îndepărtat în mod ireversibil de nobilul scop al unui magistrat, acela de a contribui la înfăptuirea justiţiei şi la aflarea adevărului în cauzele penale, căutând exclusiv distrugerea carierei mele politice prin orice mijloace ar avea la îndemână şi independent de orice consecinţă.
În ceea ce priveşte latura obiectivă a acestei infracţiuni, această este în mod vădit îndeplinită sub aspectul modalităţilor de săvârşire a faptei. Apreciez că simplă existenţa a dosarelor amintite supra pe rolul instanţelor de judecată, probează faptul că numitul Deca Cornel, sef DNA, în calitatea să de procuror, a procedat la a dispune punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea mea în judecată, alături de luarea măsurii controlului judiciar, dar şi a reţinerii subsemnatului.
Dacă aceste elemente absolut obiective sunt uşor de verificat şi nu impun o analiză temeinică, nu acelaşi lucru poate fi spus despre latura subiectivă a acestei infracţiuni. Totuşi, astfel cum am menţionat şi cu ocazia descrierii stării de fapt, apreciez că este imposibil că atât de multe ‘coincidenţe’ să coexiste, fără că între acestea să existe o legătură subiectivă.
(…)
Astfel, în cele ce urmează, voi indica pe scurt toate elementele care, într-o formă sau altă, conduc la concluzia că numitul Deca Cornel, seful DNA, a acţionat cu intenţie, acceptând săvârşirea unei infracţiuni şi urmărind distrugerea politică a subsemnatului. Practic, toată atitudinea rău-voitoare şi intenţia acestui personaj au fost mascate de aparenţă de legalitate a unor acte procesuale, care în realitate au avut menirea exclusivă de a conduce la degradarea mea politică şi chiar personală. Trebuie avut în vedere faptul că subsemnatul am fost reţinut şi arestat de atâtea ori pe parcursul acestor proceduri, încât starea mea de sănătate, atât fizică cât şi psihică, a avut de suferit.
Deşi sunt conştient de faptul că procurorul nu are capacitatea legală de a dispune nici luarea unei măsuri preventive a arestului şi nici, ulterior, a dispune condamnarea mea, acesta a contribuit şi contribuie în continuare, de o manieră implicită, la luarea acestor măsuri, prin modul în care a oferit o aparenţă de legalitate unor acte absolut ilegale.
Menţionez că înţeleg să mă limitez doar la elementele din starea de fapt care, însumate, reprezintă o dovadă incontestabilă cu privire la vinovăţia susnumitului.
(…)
În primul rând, apreciez de o relevanţă deosebită faptul că în cadrul audierilor efectuate în faza de urmărire penală aferentă dosarului nr. 8/P/2014, procurorul nu a permis accesul avocaţilor, punând presiune pe martori în scopul obţinerii unor denunţuri împotriva subsemnatului ori a unor declaraţii favorabile acuzării. Tocmai astfel s-a ajuns şi în situaţia că numiţii Mastacan Roxana, Coman Claudiu şi Iosif Răzvan să formuleze câte un denunţ împotriva subsemnatului, exact în aceeaşi zi şi la peste 2 ani de la presupusele mele fapte de natură infracţională, iar mai apoi, tot deodată, numiţii Câju Mariana şi Pascu Mihai.
Mai mult decât atât, deşi dosarul este înregistrat sub un nr. care indică anul 2014 că fiind anul de debut, acesta a devenit public doar la ‘momentul oportun’, mai exact în precampania electorală, astfel subsemnatul fiind împiedicat să candidez. În plus, în acest dosar au fost anchetate numeroase fapte presupuse că fiind de corupţie, solicitându-se arestarea subsemnatului, care de altfel a şi fost încuviinţată. Odată înlocuită această măsură de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, procurorul, brusc, a apreciat că se impune disjungerea unei părţi a acestui dosar, astfel formându-se dosarul nr. 187/P/2016. În mod previzibil, în acest dosar disjuns a solicitat, din nou, arestarea subsemnatului, deşi cunoştea foarte bine că eu am mai fost arestat exact pentru aceleaşi fapte şi anterior. De această dată însă nu a mai avut succes, judecătorul de drepturi şi libertăţi sancţionând acest exces de zel prin respingerea propunerii de arestare preventivă formulate.

2. În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu
Numitul Deca Cornel cunoaşte foarte bine situaţia subsemnatului şi faptul că dosarele pe care le instrumentează nu au un fundament real, astfel cum am demonstrat în partea dedicată infracţiunii de represiune nedreaptă din prezenţa plângere, acesta şi-a încălcat obligaţia legală de a urmării exclusiv aflarea adevărului şi nicidecum distrugerea carierei politice a unei persoane.
În acelaşi sens şi cu aceleaşi argumente, apreciez că procurorul şi-a încălcat şi obligaţiile impuse de art 4 alin. (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor care spune că: ‘Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi că, prin întreagă lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţă legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă’.
Mai mult, prin luarea ori prin propunerea luării unor măsuri preventive, procurorul a neglijat dispoziţiile art. 202 şi urm. Cod proc. pen. care statuează în mod imperativ şi neechivoc faptul că măsurile preventive nu pot fi dispuse în măsură în care există o cauza care împiedică punerea în mişcare ori exercitarea acţiunii penale. Or, cunoscând atât nelegalitatea şi netemeinicia acuzaţiilor formulate împotriva subsemnatului, cât şi modul în care au fost administrate probele din dosare, dar şi modalitatea în care au fost obţinute denunţurile împotriva subsemnatului, procurorul nu poate pretinde respectarea dispoziţiilor legale.
Mai mult, art. 101 din Codul de procedura penală care reglementează ‘Principiul loialităţii administrării probelor’, statuează la rândul sau faptul că: ‘(1) Este oprit a se întrebuinţa violente, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine probe’. Or, în contextul celor descrise în prezenţa plângere, încălcarea acestei prevederi este evidenţă.
Fără a intră în şi mai multe detalii, apreciez că întreagă activitate a procurorului Deca Cornel este una caracterizată de o nelegalitate profundă, realizată cu încălcarea continuă şi flagrantă a tuturor normelor care guvernează procesul penal.
În ceea ce priveşte cea de a două condiţie, aceea a cauzării unei vătămări a drepturilor şi intereselor legitime ale unei persoane, apreciez că prin privarea mea de libertate cu atâtea ocazii, prin distrugerea imaginii mele politice dar şi a sănătăţii, această condiţie este în mod vădit îndeplinită”.



 

+0 -1

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie