„Capsula de cultură” sau ce pot face şi ce au făcut elevii în pandemie?

6 luni, 73 de ateliere, 420 de elevi, dintre care 191 proveniţi din categorii vulnerabile cu risc de abandon şcolar şi discriminare, care au fost atraşi în „starea de bine”. Foarte pe scurt: „Capsula de cultură”. Un proiect care s-a derulat în perioada noiembrie 2020 – aprilie 2021, în plină pandemie, în Hoghiz, Feldioara, Prejmer şi Vulcan.  Cu scopul descoperirii şi promovării patrimoniului cultural şi natural local, dar şi pentru valorizarea culturii ca „leac” pentru starea negativă în care se află copiii în contextul pandemiei, refuzând pasivitatea, imaginând legături online originale, prietenoase şi atractive.

Au redescoperit localitatea în care trăiesc şi meşteşugurile din casele bunicilor
Prima etapă a proiectului a cuprins atelierele de documentare a patrimoniului cultural în care elevii au învăţat într-un mod interactiv noţiunile esenţiale de patrimoniu cultural şi cum se face o documentare pe teren şi în mediul familial sau în cercul de cunoscuţi, rezultatul concret fiind o listă bogată de „comori” locale realizată de copii.
Micuţii „cercetători” au avut ca suport un „îndrumar” metodogic elaborat de specialiştii proiectului, un caiet de educaţie culturală, original şi atractiv, realizat după un concept al managerului cultural Nicolae Pepene, cu o ilustraţie personalizată, desenată de artistul Octav Ungureanu.
Au urmat atelierele online de desen, ţinute chiar de ilustratorul Octav Ungureanu. După o introducere în universul graficii, fiecare copil participant la atelier a învăţat să deseneze un monument istoric din propria localitate şi un personaj istoric, avându-l ca model pe Brăduţ, „ghidul” proiectului nostru, ,,îmbrăcat” grafic în dac, roman, cavaler teuton, meşter medieval, ţăran, nobil şi chiar... tătar. Astfel, pe lângă sublinierea importanţei/ semnificaţiei monumentului desenat, copiii au învăţat, desenând, informaţii despre stilul arhitectural şi alte elemente de patrimoniu pe care nu le „vizualizaseră” anterior. Totodată, ei au învăţat care sunt etapele în desenarea unui personaj.
În cadrul atelierelor de proiectare şi modelare 3D, 48 elevi, dintre care 20 de elevi aparţinând grupurilor vulnerabile, au dobândit primele cunoştinţe despre geometria spaţială şi instrumentele de lucru în modelarea 3D şi au învăţat să interpreteze grafic arhitectura istorică locală. Cunoştinţele dobândite de elevi au fost folosite pentru desenarea 3D a unor elemente de arhitectură şi, în final, la realizarea planului 3D pentru un „suvenir” sub formă de breloc, inspirat din sigla Capsulei de cultură, un micuţ „templu” 3D realizat de fiecare participant la curs. Coordonatorul cursului de arhitectură 3D a fost arh. Irina Stoican.
Chiar dacă au fost ţinute online, atelierele meşteşugăreşti au „ţesut” legături frumoase cu copiii participanţi datorită ambiţiei, pasiunii dar mai ales îndemânării cu care şi-au făcut „temele”.
La atelierele de podoabe, copiii au învăţat să-şi facă brăţări cu motive tradiţionale. Apoi, în premieră într-un mod adaptat mediului online, alţi copii au deprins noţiunile de bază specifice meşteşugului ţesutului în casă, iar rezultatele finale ale muncii lor au fost semne de carte.
Primăvara a adus şi atelierele de descoperire a patrimoniului natural. Au fost ateliere de „recunoaştere” şi evaluare în teren a patrimoniului natural local, îndrumate de specialiştii Centrului de educaţie Schubz. Astfel, copiii au obţinut o imagine unitară şi întreagă a hărţii „comorilor” comunităţilor lor şi a legăturii dintre cultură şi natură cu responsabilităţile reale pe care trebuie să le cunoască fiecare membru al comunităţii, începând chiar de la vârsta şcolară.
În final, în atelierele de scenografie, elevii au „trasat” coordonatele fiecărei ,,capsule de cultură”, acordând jocurilor, bineînţeles, cea mai mare importanţă. Rezultatul a fost câte un spaţiu cultural-educativ prietenos, atractiv, interactiv, vioi, deschis şi simpatic în fiecare din şcolile-partenere, pregătit să fie la dispoziţia tuturor elevilor din momentul mult doritei reveniri la normalitatea şcolară.  

Nerăbdători să înveţe... online
„Sute de familii au avut o stare de bine văzându-şi copiii nerăbdători să deschidă calculatoarele si tabletele pentru a participa la atelierele proiectului, pentru a intra într-o Capsulă de cultură virtuală în care au dobândit abilităţi şi cunoştinţe greu de accesat şi în vremuri normale.
Sute de copiii au avut o stare de bine descoperind o Capsula de cultură prietenoasă, în care cu răbdare şi pasiune au fost învăţaţi să descopere comorile de lângă ei, din comunitatea lor, să înţeleagă ce înseamnă cultura şi faptul că ei sunt parte din ea, fără deosebire; în care au învăţat să modeleze, să deseneze sau să meşteşugărească.
De fapt, pentru noi toţi cei implicaţi în acest proiect, stare de bine a însemnat mai ales pasiunea şi ambiţia cu care toţi copiii au vrut să-şi ducă la bun sfârşit lucrările din cadrul activităţilor (desene, piese 3 D, podoabe sau semene de carte ţesute), încântarea să ne spună şi să ne arate câte locuri frumoase există în satele lor, şi altele decât cele de pe hărţile turistice, şi, nu e de uitat acest aspect, chipurile lor zâmbitoare, relaxate, mulţumite, după ce munca lor a fost apreciată de noi.
Apoi, prin criteriul selecţiei copiilor, starea de bine a Capsulei de cultură a fost transmisă în comunitate mai ales celor care au nevoie nu doar să li se spună ci şi să li se arate prin fapte că da, ne pasă de voi şi venim lângă voi pentru a susţine educaţia copiilor, iar faptul că am ajuns în casele lor şi în vreme de pandemie cred că a fost şi este o dovadă serioasă că ne-am dorit cu adevărat să împărtăşim cu ei starea noastră de bine”, a explicat Nicolae Pepene, managerul proiectului ,,Capsula de cultură”:
Proiectul „Capsula de cultură” a fost derulat de Asociaţia Forums şi finanţat prin programul „În stare de bine”, susţinut de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Arhivelor Naţionale ale României – Serviciul Judeţean Braşov şi al Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.