Castelul Brukenthal de la Sâmbăta a ajuns o ruină, după ce o parte din el s-a prăbuşit

 

Cândva un castel simbol al casei de Brukenthal, Palatul de la Sâmbăta de Jos stă azi să se prăbuşească. Acoperit cu prelate de protecţie care îl ţin ascuns de ochii celor care şi-ar dori să îl viziteze, edificiul, monument de categoria A, se prăbuşeşte puţin câte puţin. Acum, Direcţia Judeţeană de Cultură Braşov a început un proces de evaluare a stării în care se află monumentul, ţinând cont că o parte deja s-a prăbuşit. „Castelul a fost abandonat de mai mulţi ani şi din cauza apei care s-a infiltrat, ţinând cont că acoperişul s-a degradat, corpul central s-a prăbuşit. Am prezentat un raport Ministerului Culturii cu soluţii în vederea protejării acestui monument istoric. Soluţiile dirijate de către noi şi specialist a fost de a acoperi acest monument mai ales în zona în care este avariat cu prelate de protecţie”, a precizat Gheorghe Mitran, şeful Direcţiei de Cultură. 

 

Restaurarea sa, la stadiul de proiect

Ministerul Culturii a iniţiat unele demersuri pentru a prelua acest imobil de la Regia Naţională Romsilva, care îl administrează din 2002, şi a-i reda farmecul de odinioară, însă şi Consiliul Judeţean Braşov vrea să depună un proiect pe fonduri europene în vederea restaurării Castelului. 

Acesta a fost construit în secolul al XVIII-lea, iar, iniţial, Romsilva intenţiona să îl transforme într-un muzeu al calului lipiţan dacă ar fi găsit fondurile necesare să-i redea strălucirea de altă dată. Din estimările făcute de autorităţi, pentru restaurarea clădirii ar fi nevoie de 10 milioane de euro.

Castelul Brukenthal, construit de contele Jozef von Brukenthal, fratele lui Samuil von Brukenthal, în stil baroc între anii 1750-1760 ca parte integrantă a unei herghelii de cai lipiţani, unică în România, este acum de nerecunoscut. Odată cu dispariţia ultimului moştenitor, la sfârşitul secolului al XIX-lea, castelul a început treptat să se degradeze. După naţionalizare, castelul a servit drept sediu administrativ pentru Herghelia de cai lipiţani în incinta căruia se află. Doar ornamentele de pe pereţii ce stau să cadă şi sobele din ceramică adusă de la Viena mai amintesc de ceea ce cândva a fost un palat ce trebuia să o impresioneze pe împărăteasa Austriei. În secolul al XX-lea castelul a avut de suferit în urma unui incendiu. Atunci a ars acoperişul, iar în anii '40, cei care l-au reparat, au acoperit celebrele picturi de pe pereţi.