Cât gunoi produc braşovenii în realitate şi cât ajunge de fapt la rampa ecologică

Comisia de Mediu din Senatul României efectuează o anchetă a managementului deşeurilor în România, în contextul în care, în această perioadă, este în dezbatere publică Planul Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor (PNGD).
În cadrul acestui demers, au fost organizate evaluări în teren în mai multe judeţe, printre care Cluj, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Buzău, dar şi la Braşov. „Braşovul, este, din păcate, una dintre «oile negre» în sistemul de management al deşeurilor în România. Ştim foarte bine, avem cele şase depozite neconforme care trebuie închise, la care se adaugă cel de la Rupea, unde s-a sistat depunerea deşeurilor în cursul acestei veri. Toate aceste gropi trebuie închise respectând o procedură, iar acesta a fost principalul subiect al discuţiilor purtate la Consiliul Judeţean Braşov. Din datele culese în urma acestei discuţii, din păcate, dacă ne raportăm la alte judeţe, există o întârziere. Noi, acum, la Braşov suntem în faza în care a fost lansată licitaţia pentru elaborarea Strategiei Integrate de Management al Deşeurilor. Dacă ne comparăm cu cele mai avansate judeţe, de exemplu Bistriţa Năsăud sau Argeş, ei au deja celulele de depunere a deşeurilor funcţionale şi rampe amenajate, adică vorbim de un sistem care deja se implementează. Există, totuşi, semnale pozitive că, în judeţul Braşov, tot acest proces va fi unul destul de rapid, existând interes şi colaborare din acest punct de vedere”, a explicat Allen Coliban.

Teoretic, Braşovul produce 140.000 de tone de deşeuri, anual
Totuşi, la nivelul judeţului, au fost identificate şi mai multe probleme. Pe lângă întâlnirea de la Consiliul Judeţean, senatorul Allen Coliban a făcut şi o vizită la depozitul ecologic Fineco, care este singura groapă conformă din judeţ, la care s-a deschis celula trei de depozitare, primele două fiind în procedură de închidere.  „Când am discutat cu reprezentanţii unităţilor administrativ teritoriale din judeţul nostru, mi s-a spus că depozitul de la Braşov este singurul loc în care pot depune deşeurile. O cantitate mică poate fi dusă şi la fabrica de la Hoghiz, unde există o instalaţie de valorificare energetică a acestora, dar aceasta este irelevantă, raportată la cantităţile totale din judeţ. De la Fineco am solicitat o situaţie privind cantitatea de deşeuri depusă şi, comparând aceste date cu cifrele prezentate în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a rezultat că, la nivelul întregului judeţ, lipsesc undeva la 20.000 de tone anual. Dacă ne raportăm la valoarea de 0,7 kg/persoană/zi, care este media în PNGD (care, din punctul meu de vedere, este subevaluată, având în vedere că la a nivelul Uniunii Europene, mediile pot fi chiar şi duble), rezultă că Braşovul ar trebui, strict pe partea de deşeuri, să producă undeva la 140.000 de tone anual. Cantitatea totală de deşeuri depusă anul trecut la Fineco este însă de 121.370 de tone. Întrebarea logică este: unde este diferenţa de aproximativ 20.000 de tone. La această întrebare suntem datori cu toţii să găsim un răspuns. După cum ştiţi, încă din vara acestui an, USR Braşov a demarat proiectul «Harta deşeurilor» prin care, cu ajutorul cetăţenilor, se identifică zone de depozitare ilegală de deşeuri. Ne propunem ca, în continuare, să sesizăm Comisariatului Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu şi celorlalte instituţii cu atribuţii în acest sens toate situaţiile identificate”, a explicat senatorul Allen Coliban.

Făgăraşul, locul unde „dispare” gunoiul
Cele mai mari diferenţe între cantităţile de deşeuri depuse şi cele prevăzute în PNGD se înregistrează în municipiul Făgăraş, care  a depus anul trecut 475 de tone de deşeuri la depozitul Fineco, în condiţiile în care, în conformitate cu datele din PNGD, ar fi trebuit ca această localitate să „producă” 8.000 de tone. „Am centralizat datele din mediul urban şi aşteptăm să le centralizăm şi pe cele din mediul rural. De asemenea, vom solicita date şi de la depozitele din judeţele Covasna şi Sibiu, pentru că cel puţin oraşul Victoria depune o parte din deşeuri în judeţul Sibiu. La nivelul unui an, conform statisticilor din PNGD, oraşul Victoria nu produce decât undeva la 1.800 – 2.000 de tone”, a punctat senatorul.

Foto: Andrei Paul