Ce facultăţi inutile are Braşovul, fiindcă doritorii nu se înghesuie să se înscrie la aceste specializări

Multe locuri finanţate de stat rămân neocupate în fiecare an la facultăţile din marile centre universitare din ţară. Cererea este scăzută şi pentru că specializările nu oferă garanţia găsirii unui loc de muncă. La Braşov, există însă şi un paradox. Universitatea Transilvania este singura din ţară care are o Facultate de Industria Lemnului, însă locurile rămân neocupate.
Universitatea Transilvania Braşov are 18 facultăţi şi au fost scoase la concurs 5.875 de locuri, din care 3.105 cu taxă şi 2.770 bugetate. Dacă la majoritatea facultăţilor numărul de candidaţi a depăşit sau s-a apropiat mult de numărul de locuri, există două specializări unde an de an locurile rămân neocupate. La Facultatea de Ingineria Lemnului, anul acesta sunt disponibile 90 de locuri bugetate şi alte 63 cu taxă. Pe cele 153 de locuri s-au înscris însă doar 39 de candidaţi. Nici în anul 2015 situaţia nu a fost mult mai bună: în sesiunea din iulie s-au înscris 73 de candidaţi.
O situaţie similară este şi la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor, unde sunt 135 locuri bugetate şi alte 178 cu taxă, dar s-au înscris numai 71 de candidaţi. Anul trecut, în sesiunea din iulie, au fost înscrişi 76 de candidaţi. Oficialii Universităţii Transilvania susţin că păstrează aceste specializări, deoarece „există o cerere mare din mediul de afaceri, din piaţa muncii”. „În fiecare an, ne confruntăm cu aceeaşi problemă: cererea din piaţă este mai mare decât numărul de absolvenţi pe care îi avem. În plus, Facultatea de Ingineria Lemnului este singura din România. Poate atunci când mediul de afaceri va explica mai bine care sunt avantajele acestor specializări şi faptul că există locuri de muncă, atunci şi tinerii vor fi mai receptivi”, a explicat Liliana Rogozea, prorector relaţii publice în cadrul Universităţii Transilvania Braşov.