Ce se mai întâmplă la Roman SA? Insolvenţa a redus suprafaţa fostei uzine de camioane din Braşov de la 106 la 35 de hectare

Fostul mare producător de camioane Roman SA Braşov a încheiat anul trecut cu afaceri de 13,998 milioane de lei (aproape 2,8 milioane de euro), în creştere cu 50% faţă de vânzările anunţate în 2023, care s-au cifrat la 9,981 milioane de lei. În aceste condiţii, pierderile companiei s-au redus de la 9,65 la 6,47 milioane de lei (aproape 1,3 milioane de euro). Interesant este că numărul mediu al angajaţilor a crescut cu o persoană, ajungând la 112 salariaţi în 2024.
Compania braşoveană Roman SA şi-a majorat anul trecut cifra de afaceri cu aproape 30%, de la 7,17 la 9,98 milioane de lei. Vestea ar fi putut fi una bună pentru acţionari şi pentru generaţiile mai vechi de braşoveni, care se mândreau cu faptul că uzina braşoveană de autocamioane producea pe bandă rulantă dacă la capitolul pierderi nu s-ar fi văzut o evoluţie mai intensă. Practic, pierderile producătorului braşovean de autocamioane au crescut cu o treime în 2023, ajungând la 9,65 milioane de lei de la un rezultat negativ de 6,56 milioane de lei în 2022.
Uzina Roman a fost înfiinţată ca fabrică de armament în 1938, iar din anul 1953, după naţionalizare, a fost numită Steagu Roşu şi a început să fabrice autocamioane. Primul astfel de vehicul a fost produs în 1954, iar uzina a început să aibă comenzi tot mai mari.
Aşa s-a ajuns ca în 1977 să atingă o producţie-record de 33.000 de unităţi pe an. Şi numărul de angajaţi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 a ajuns la 26.000. „Steagul Roşu“ devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în state precum Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia.
Fabrica a intrat în insolvenţă la cererea administratorilor la începutul lui septembrie 2014 pentru o datorie de 90 de milioane de lei. De atunci, suprafaţa uzinei s-a restrâns de la 106 hectare la aproximativ 35 de hectare, restul suprafeţei (70 de hectare) fiind vândută unor investitori, firma plătind, astfel, datorii de peste 120 de milioane de euro. (BizBraşov.ro)