Cei 4 pentru Aeroport

Consiliul Judeţean Braşov va angaja patru persoane – doi ingineri şi doi specialişti în logistică – în cadrul compartimentului special creat anual acesta pentru supravegherea lucrărilor de construcţie ale Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav. „Vom organiza un concurs pentru ocuparea acestor posturi, pentru că ne dorim ca lucrurile să se desfăşoare ca la carte, iar aeroportul să fie finalizat până în 2020”, ne-a declarat Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
Potrivit acestuia, vor fi angajaţi oameni cu experienţă în construcţia de aeroporturi, astfel încât fiecare pas să fie supravegheat îndeaproape.
Săptămâna trecută, Consiliul Judeţean a aprobat înfiinţarea unui Compartiment special de Implementare şi Monitorizare Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav. Acesta va avea 4 angajaţi, care se vor ocupa strict de problemele legate de această investiţie.
„Ţinând cont de amploarea pe care acest proiect o va avea în perioada următoare, când vor fi lucrări foarte ample şi va fi nevoie de avize şi documentaţii, era necesar acest compartiment, care să se ocupe strict de aeroport. În celelalte direcţii vom avea achiziţii şi alte proceduri pentru alte proiecte importante”, spunea atunci Veştea.

Lucrările ar putea fi reluate la finele lui aprilie
Consiliul Judeţean Braşov este în curs de atribuire a licitaţiei pentru reluarea lucrărilor la Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, iar o primă etapă de lucrări va presupune cinci obiective noi, iar lucrările vor începe la sfârşitul lunii aprilie şi vor dura patru luni.
Primul este calea de rulare Alfa, care va face legătura între pistă şi parcarea avioanelor, cu o lungime de 200 de metri şi o lăţime de 23 de metri, plus acostamente. Aceasta va fi construită din dale de ciment cu o grosime de 41 de centimetri, ca de altfel şi parcarea, care va avea o dimensiune de 135 de metri pe 145 de metri. Aici vor putea staţiona trei aeronave categoria C, cu anvergura aripilor de 36 de metri.
Totodată, un al treilea element din acest proiect este sistemul de canalizare complex, care va asigura atât preluarea apelor de pe pistă, cât şi de pe calea de rulare şi parcare.
De asemenea, a fost proiectat şi sistemul de iluminare al platformei prin intermediul a trei piloni cu o înălţime de 27 de metri, precum şi infrastructura pentru balizaj, respectiv tot ce înseamnă conducte şi camere de trageri.

Consultanţi pentru licitaţie
În total, şase asocieri de firme au licitat pentru acest contract al cărui cost este estimat la suma de 9,2 milioane de euro. Printre societăţile care au licitat se numără atât companii din Braşov, cât şi din Bucureşti sau Botoşani, dar şi o companie italiană, care s-a asociat cu alte două firme din ţară pentru acest proiect. „Am fost nevoiţi ca pe partea tehnică, tocmai pentru a verifica atât listele de cantităţi, cât şi preţurile ofertate, să ne luăm un consultant, în aşa fel încât să avem o evaluare pertinentă şi să nu dăm naştere la niciun fel de contestaţii. Această procedură va dura în jur de două luni şi sperăm ca undeva în luna aprilie să încheiem contractul şi să dăm ordinul de începere a lucrărilor pentru această etapă. Vom aştepta termenul de contestaţii, să sperăm că nu vor exista”, a declarat Adrian Veştea. Anul viitor, CJ Braşov îşi propune să demareze lucrările pentru celelalte obiective din a doua etapă, ulterioară reluării şantierului. Este vorba despre terminalul de pasageri, turnul de control, clădirea energetică şi alte construcţii aferente aeroportului, valoarea totală a proiectului fiind de 57 de milioane de euro.
„Acest aeroport nu trebuie să rămână doar un subiect de campanie electorală şi de discuţie. Am luat decizia să dăm proiectarea şi execuţie final, conform Studiului de Fezabilitate. Deci vom scoate tot ceea ce am prevăzut ca şi etapă în acest an, iar pentru restul va exista proiectare şi execuţie finală şi vom bugeta multianual acest proiect. O parte din bani vom veni din banii CJ, iar o parte din creditul pe care urmează să-l luăm şi să aibă această destinaţie”, a mai spus Adrian Veştea.

Credit şi pentru aeroport
Luna aceasta, CJ Braşov a făcut demersuri pentru contractarea unui credit de 200 de milioane, din care 155 de milioane de lei vor merge către investiţia aeroportului. Este al treilea credit pe care CJ Braşov îl face pentru acest obiectiv, primele două fiind realizate de către fosta administraţie.
De altfel, un credit de cinci milioane de euro încă se află în conturile CJ, banii nefiind folosiţi până în prezent.
„În bugetul de anul acesta am prevăzut 83 de milioane de lei, bani care sunt prevăzuţi din excedentul bugetar. Deci, faţă de anul trecut, când am alocat 10 milioane de euro, anul acesta am prevăzut aproape 18 milioane de euro şi mai avem încă cinci milioane de euro, creditul netras pentru aeroport. Practic, anul acesta începem, fără creditul pe care ne-am propus să-l luăm, cu un buget de 23 de milioane de euro pentru aeroport. Este un buget multianual, iar anul viitor vom face în aşa fel încât să bugetăm să finalizăm aeroportul”, a dat asigurări Adrian Veştea.
Între timp, CJ Braşov caută soluţii pentru efectuarea studiului de radionaviagaţie a aeroportului, un studio foarte important, care ar asigura elementele de siguranţă în procedurile de zbor pe viitorul aeroport. Anul trecut, la licitaţia organizată de administraţia judeţeană nu s-a prezentat nicio firmă, aşa că CJ apelează acum la Romatsa, care este singura companie din ţară capabilă să realizeze un asemenea proiect sau ar putea să atribuie direct contractul către o firmă din afara ţării, în România nefiind firme specializate în radionavigaţie.
Valoarea studiului ar fi de 1.215.000 de lei.
„Vom putea recurge şi la încredinţare directă, atâta vreme cât nu participă nimeni la două licitaţii consecutive şi vom încerca să găsim un operator la nivel european care să ne facă aceste proceduri de zbor”, a declarat Adrian Veştea.
Primăria Braşov şi Primăria Sfântu Gheorghe s-au arătat interesate să se implice în construirea aeroportului de la Braşov, dar CJ Braşov aşteaptă un răspuns de la Oficiul Concurenţei pentru a valida ajutorul de stat pe care cele două administraţii îl pot oferi.
Autorităţile din Sfântu Gheorghe au arătat că vor să contribuie cu 6 milioane de euro în etapa de final a aeroportului.
„Am solicitat un punct de vedere de la Consiliul Concurenţei, iar specialiştii acestei instituţii ne-a spus că prin realizarea aeroportului în această variantă am intra în competiţie cu alte entităţi, unele dintre ele private. De asemenea, în cazul asocierii. trebuie să obţinem un aviz de la Comisia Europeană, iar un astfel de demers poate dura şi doi ani. Ne vom preocupa ca împreună cu Municipiul Braşov şi alte unităţi administrativ-teritoriale care îşi doresc să se implice în acest proiect să pregătim o notificare comună pe care să o înaintăm Comisiei Europene. Dacă vom găsi o astfel de soluţie este binevenit orice sprijin. Nu ne-am propus să facem singuri aeroportul, ci dorim să grăbim finalizarea lui, astfel încă să nu mai fie doar un subiect de campanie la următoarele alegeri”, a precizat Adrian Veştea.
Potrivt studiilor întocmite de CJ, Aeroportul va putea să ajungă la profit doar în momentul în care va ajunge 700.000 de pasageri pe an. Practic, operarea sa va începe cu puţin peste 100.000 de pasageri, iar până în anul cinci va trebui să fie subvenţionată din bugetul CJ.
În ce priveşte studiul cargo, în primul an s-ar ajunge la un trafic de mărfuri de doar 8 – 9 tone. În cam 25 de ani, potrivit studiului, se va ajunge la un trafic de marfă de două mii de tone.
„Trecem de la o etapă declarativă, în care toată lumea povesteşte, la o etapă practică. Deci, până acum, vorbeam că nu suntem lăsaţi de Bucureşti, că nu suntem lăsaţi de Sibiu, făceam tot felul de scenarii. Cert este că CJ Braşov nu avea bugetul necesar pentru a iniţia o procedură de achiziţie, proiectare şi execuţie final aeroport. Am făcut în aşa fel încât, după un an de zile, să găsesc soluţia de finanţare integrală şi această finanţare este certă şi dorinţa noastră este să fie finalizat acest aeroport”, a încheiat Adrian Veştea.