Cele patru Evanghelii ale Braşovului au împlinit 456 de ani

La 30 ianuarie1561 a apărut, la Braşov, prima carte tipărită în limba română de diaconul Coresi – „Tetraevanghelul”, care cuprindea textul integral al celor patru Evanghelii. „Tetraevangheliarul” a fost scris în slavonă, cu 156 de ani înainte, însă Coresi s-a bazat pe vechile traduceri româneşti ale Sfintei Scripturi, cu adaptările făcute de preoţii de la biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului. La Muzeul din Şcheii Braşovului, acum mai pot fi văzute reproduceri după „Tetraevanghelul” coresian. „Vorbind despre Tetraevanghel, este cartea care conţine slujba liturgică a Evangheliei, pe care noi am folosit-o de la începuturile creştinismului de la noi, dar timp de 500 de ani în limba slavonă, şi acum (în secolul XVI – n.r.) în limba română. Textul din cartea coresiană este şi azi în slujba noastră şi aceeaşi limbă. Suntem singurul popor din lume care avem şi astăzi limba din veacul 16, datorită diaconului Coresi”, a explicat pr.prof Vasile Oltean (foto), director Muzeul Prima Şcoală Românească.

Lucrarea a fost tipărită în vechea tiparniță. O muncă imensă, căci totul era făcut manual. Fiecare literă era sculptată într-o matriţă din lemn, apoi era amestecată cerneala, iar imprimarea se făcea pe o coală albă, la tiparniţă. Aşa se făcea pentru fiecare pagină pentru cărţi care aveau sute de pagini. Tipărirea unei singure lucrări putea dura 2-3 ani, iar Coresi a tipărit 39 de cărţi, în numeroase exemplare, care au avut un rol imens. Asta pentru că limba tipăriturilor coresiene a stat la baza formării limbii literare româneşti, căci lucrări ale sale au ajuns în scurt timp în toate colţurile Țărilor Române. Unele dintre acestea pot fi văzute de cei care trec azi pragul muzeului. „Octoihul, din 1575, este cartea de cântări pe 8 glasuri, iar Psaltirea este celebra Psaltire a lui David cu 151 psalmi, o carte de mare uzanţă în cultul creştin ortodox, deci sunt originale şi mai ales unicate în ţară”,  a mai spus directorul Muzeului Prima Şcoală Românească.
Sunt lucrări care au rezistat sute de ani şi care au poveste interesantă. „În 1949, Ana Pauker a dat un decret prin care Armata Română trebuia să ardă lunar 40 metri liniari de arhivă bisericească. Preotul de atunci Ioan Prişcu le-a urcat în turnul bisericii şi a zidit uşa de intrare la turn, n-a mai ştiut nimeni şi a murit cu taină cu tot”, a povestit părintele Vasile Oltean.  
Abia în 1961, un preot - Ioan Colan, care a fost eliberat după opt ani de detenţie, pentru că avea o Biblie a lui Şaguna, a fost angajat muncitor necalificat tâmplar. „Urcând în turn să ia o scândură, s-a dărâmat uşiţa aceea şi dincolo erau 6000 de cărţi vechi şi 30.000 de documente, tiparniţa lui Coresi, băncile lui Anton Pann şi tot ce avem noi aici se datorează acestei întâmplări minunate”, a mai amintit  pr. prof Vasile Oltean, director Muzeul Prima Şcoală Românească
Toate aceste valori, dar şi poveşti le veţi descoperi la Muzeul Primei Şcoli Româneşti.

Foto: La Muzeul Primei Şcoli Româneşti, oricine poate vedea și originalele altor lucrări tipărite de cărturarul dedicat muncii sale de tipograf.