„Cetatea fierarilor”

Cetatea Râşnovului va încerca astăzi să învie timpuri de mult trecute, transformându-se într-un „Atelier de fierărie tradiţional transilvănean”. Acesta reprezintă un proiect realizat de Asociaţia Cavalerilor Cetăţilor Bârsei alături de Primăria Râşnov şi ale cărui costuri se ridică la suma de 55.000 de lei, din care 90% reprezintă finanţarea Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Scopul proiectului este acela de a revitaliza meşteşugurile tradiţionale din cadrul regiunii multiculturale transilvănene iar „ideea a venit din nevoile moderne de a ne raporta şi la valorile trecutului. Pe lângă punerea în valoare a patrimoniului natural, sperăm ca atelierul să contribuie şi la sprijinirea turismului”, ne-a spus Bogdan Bălăşcău, preşedintele asociaţiei organizatoare. Pe parcursul zilei de azi, copii din clasele a V-a şi a VI-a (de la şcolile nr. 2 şi nr. 3 din Râşnov) vor participa la o prezentare teoretică. Dar pentru că teoria nu este totul, sub îndrumare şi cu echipament de protecţie, elevii vor putea pune mâna pe unelte sau îşi vor putea turna figurine din cositor în matriţe speciale. Începând cu atelierul desfăşurat astăzi „spaţiul din interiorul cetăţii va fi deschis timp de doi ani şi vom încerca să îl facem cât mai funcţional şi vizitabil” a explicat Bogdan Bălăşcău. 

Cea mai dificilă a fost procurarea materialelor necesare, deoarece multe dintre acestea (nicovale, menghine, matriţe sau ciocane specifice) nu se mai produc. În final ele au fost aduse în mare parte din Germania sau Polonia, acolo unde   meşteşugul nu este mort. Parţial, atelierul va putea deveni mobil, atunci când se vor face deplasări în ţară sau în străinătate la evenimentele de profil, urmând a fi luate şi o parte din piesele şi uneltele sale. Fundamentul teoretic a fost oferit de Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov, al cărui director, Valeriu Rus, a explicat: „Fierăria aşa cum o să o vedeţi în Cetatea Râşnovului a dispărut în timpurile prezente. Era de datoria noastră să ne-o readucem aminte”.

 

Fierăritul, meşteşug de mare tradiţie în Transilvania

Fierăritul îşi are origini foarte adânci în istorie, fiind un factor important în economia străvechiului Regat Dac, ale cărui cele mai bogate zăcăminte de aur şi fier se aflau pe teritoriul de astăzi al Transilvaniei. Extragerea şi prelucrarea minereurilor s-au intensificat odată cu colonizarea romană, însă au cunoscut un regres în perioada migraţiilor. Coloniştii germani aduşi de regalitatea maghiară au fost cei care au pus din nou bazele unor exploatări sistematice. Pe lângă cele maghiare sau germane, existau şi fierării româneşti, de dimensiuni mai mici şi având cuptoarele pentru reducerea minereului sub acelaşi acoperiş cu cele pentru bătut fierul. În epoca modernă, locul fierăriilor tradiţionale a fost luat de instalaţii industriale şi furnale înalte, iar fierăriile vechi au început să-şi restrângă activitatea.